În următoarele 5 minute vei afla:
– Care sunt cele trei tipuri de stres.
– De ce să botezi o plantă cu numele tău.
Stresul s-a insinuat încet-încet în viaţa noastă şi mai că am ajuns să nu-i mai dăm atenţie. „Sunt stresat/ă” nu reprezintă, de cele mai multe ori, decât o scuză sau o verbalizare a stării interioare. Este greu de crezut că ne oprim din ceea ce facem, spunem „Sunt stresat/ă” şi alegem să considerăm asta ca un semnal de alarmă. Stresul a devenit o obişnuinţă, un companion. De altfel, Hans Selye, omul care a introdus pentru prima dată acest concept, spunea că lipsa stresului înseamnă moarte („no stress means death”) şi diferenţia stresul bun de stresul nociv pentru organism.
Cum definim stresul
Când vorbim despre stres, vorbim despre un răspuns fiziologic al organismului la factorii de mediu (externi sau interni). Dar nu trebuie să uităm faptul că Selye vorbeşte mai degrabă de un sindrom general de adaptare compus din trei faze secvenţiale: de alarmă, de rezistenţă şi de epuizare.
Cu alte cuvinte, expunerea la stres reprezintă, în primă fază, o stare de alertă percepută de organism ca dificultate de adaptare – primeşte mai mult decât poate să ducă – apoi apare adaptarea. Dacă factorii stresori continuă, organismul este obligat să menţină un nivel optim pentru a funcţiona bine, atât la nivel fiziologic, cât şi comportamental sau psihic. Consumul este însă mult prea mare, astfel că adaptarea pe o perioadă lungă generează stresul cronic şi semnalizează intrarea în ultima fază, cea de epuizare, pe care o putem suprapune parţial conceptului de burn-out.
Cum se manifestă stresul și cum îl recunoaștem
În primul rând, este util să cunoaştem câţiva dintre cei mai comuni factori declanşatori ai stresului:
- unele schimbări care pot apărea în viaţă: mutarea, divorţul, decesul cuiva apropiat, probleme în relaţia de cuplu, probleme financiare, probleme la locul de muncă;
- credinţe limitative de tipul „trebuie să-i mulţumesc pe toţi”, „nu sunt suficient de bun”,
- comparaţia cu ceilalţi sau teama de eşec.
Dacă ne regăsim într-una sau mai multe dintre situaţiile enumerate anterior, este bine să fim atenţi la unele manifestări care pot indica apariţia stresului. Este util de reţinut faptul că, uneori, aceste manifestări ni se par comune, par că ne definesc, că sunt ale noastre – „ah, mă simt aşa de multă vreme”, „aşa e felul meu”, „aşa reacţionez eu”, „nici nu mai dau atenţie” – ceea ce poate semnaliza faptul că suntem deja în etapa a doua– cea de rezistenţă la stres:
- vulnerabilitate crescută la îmbolnăviri – de exemplu, răceli frecvente sau tulburări digestive/probleme gastro-intestinale care pot ajunge până la ulcer (în faza de epuizare);
- dificultăţi de concentrare a atenţiei, scăderea capacitații de memorare, scăderea randamentului, oboseală;
- imposibilitatea relaxării fizice şi/sau mentale, insomnii;
- sentimente de inferioritate;
- dificultăţi de comunicare, stări de iritabilitate,
- consum excesiv de alcool, tutun, droguri;
- tulburări de alimentaţie;
- nelinişte, anxietate – caracteristică etapei a doua – sau depresie – semnalul pentru etapa de epuizare.
Ce riscăm dacă ne expunem nesăbuit la stres
Ce deducem de aici? Că stresul este peste tot, că aceste manifestări sunt foarte răspândite şi, uneori, chiar încurajate social. A fi ocupat, a fi pe fugă, a jongla sau a îndeplini mai multe sarcini în acelaşi timp (multitasking) sunt fenomene din ce în ce mai răspândite, care conferă, uneori, un grad crescut de recunoaştere socială, încurajând comparaţii nocive de tipul „dacă este ocupat, este o persoană de succes”.
Nu este de mirare că în ultimii ani curentele care promovează un stil de viaţă mai îndreptat către viaţa simplă (downshifting, slow-living, voluntary simplicity) capătă din ce în ce mai mulţi adepţi.
Care sunt câteva dintre metodele pe care le poţi aplica chiar şi în tumultul urban pentru a face faţă stresului cotidian?
Trăieşte în momentul prezent şi bucură-te de ceea ce ai acum.
Savurează momentul: o înşiruire de momente fac o viaţă. Da, ştim, ai auzit tot ce se putea despre a trăi în prezent sau a medita. Ce moment mai bun să începi să şi pui în practică ceva din ce ţi-a tot trecut pe la urechi? Eşti blocat în trafic? Aştepţi un mail sau un material de la un colaborator sau de la un coleg? Ai ieşit dintr-o şedinţă on-line nervos? Aştepţi comanda de mâncare? Opreşte-te un minut din a te încărca cu gânduri negative, respiră adânc de 2-3 ori şi priveşte în jur.
Dacă te enervezi, lucrurile sigur nu se vor mişca mai repede, dar tu poţi să profiţi de aceste câteva minute şi să observi tot ce se întâmplă în momentul prezent, aici şi acum. Se întâmplă lucruri chiar în această clipă. Nu contează ce probleme au fost sau ce planuri urmează, aici şi acum e bine, e un moment doar al tău, învaţă să-l savurezi, dă-ţi un pic de timp să stai cu tine, să respiri adânc de câteva ori şi să îţi relaxezi corpul. Îţi vei mulţumi mai târziu pentru asta.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
- Găseşte-ţi un hobby.
Sau, poate, cultivă-ţi un hobby? Suntem mulţi cei care visăm la o grădină în care să ne bem cafeaua dimineaţă, verdele nostru, florile noastre, alimentele noastre sănătoase. Dacă rămânem în starea acesta de a vedea doar ceea ce nu avem încă, ratăm momentul prezent (vezi punctul 1). Soluţia de moment? Înfrumuseţează-ţi balconul, o cameră sau măcar un perete cu ghivece. Fie că alegi să plantezi flori, plante aromatice sau decorative, activitatea de îngrijire te poate ajuta să te detaşezi de stresul cotidian. Bonus: numește o plantă cu numele tău şi vorbeşte frumos cu ea, spunându-i pe nume, de fiecare dată când o îngrijeşti sau o admiri.
- Eşti o fire mai activă? Fă mişcare.
Da, ştim, e greu cu sălile de sport în pandemie. Însă, cât timp este vremea frumoasă, putem ieşi la alergat şi în aer liber. Chiar şi mersul pe jos are efect de relaxare şi calmare a furtunilor chimice interioare pe care le generează stresul. O ieşire la munte este o altă soluţie pentru detaşarea de factorii nocivi. Nu vrei să ieşi din casă? Pune-ţi căştile sau dă muzica mai tare şi dansează pe melodiile tale preferate „ca şi când nimeni nu se uită”. Probabil chiar nu se uită nimeni. Lumea e ocupată să privească în ecranele albastre ale telefoanelor şi să se streseze cu treburi urgente.
- Limitează-ți timpul petrecut pe dispozitive electronice
Bineînţeles, aceste dispozitive au fost create ca să ne ajute să ne rezolvăm problemele zilnice, să fim în contact cu cei dragi atunci când suntem la job sau să putem rezolva probleme urgente atunci când petrecem timp cu prietenii sau familia. Însă studiile dovedesc faptul că obiceiurile noastre de a folosi telefonul pot avea un impact negativ asupra atenţiei sau concentrării noastre, în special în timpul zilelor lucrătoare, şi asta datorită unei funcţii de falsă siguranţă pe care o îndeplinesc: Ai ieşit nervos/oasă dintr-o şedinţă? Poate câteva minute pe reţelele de socializare te vor linişti. Prea multe mail-uri? Recurgem imediat la filmuleţe sau reels-uri pentru a ne „de-stresa”. Şi astfel creşte timpul zilnic de expunere la ecran, care este întărit şi de falsul sentiment de relaxare pe care îl experimentăm. Faptul că am uitat de noi câteva minute (sau ore) nu înseamnă că ne-am relaxat, ci că am evitat problemele, persoana sau emoţia şi nici nu am fost prezenţi (da, din nou înapoi la punctul 1. Poţi folosi cu succes telefonul ca să-ţi instalezi o aplicaţie care permite limitarea timpului petrecut on-line.
- Alege să petreci cât mai mult timp în preajma oamenilor potriviţi.
Integrarea socială este unul dintre predictorii unei vieţi lungi: cu alte cuvinte, cu cât ai mai multe interacţiuni sociale, cu atât vei trăi mai mult. Faptul că suntem fiinţe sociale reprezintă deja un truism, însă aceste interacţiuni zilnice, mai ales în cadrul unor acţiuni comune, cum ar voluntariatul sau evenimentele sportive pot reduce considerabil stresul, pot îmbunătăţi stima de sine şi genera o sare de bine. Familia şi prietenii apropiaţi creează o reţea de suport emoţional vitală pentru o viaţă bună. Oamenii apropiaţi, în care ai încredere, care te susţin, te cunosc, te ascultă, te acceptă aşa cum eşti sunt cel mai bun remediu pentru relaxare şi detaşare de problemele cotidiene.
Citește și:
Cum să-ți încarci bateriile în familie
De ce este absolut necesar pentru psihic să ai momente în care să nu faci absolut nimic