În următoarele 5 minute vei afla:
– De ce pauzele pentru nefăcut nimic ar trebui trecute în calendar.
– În ce măsură grija față de noi înșine este parte a procesului productiv.
Ai luat recent vreo pauză, una adevărată? Când a fost ultima dată când te-ai deconectat de la toate lucrurile și ți-ai lăsat gândurile să umble aiurea, fără să simți presiunea de a răspunde la o duzină de e-mail-uri, fără să verifici notificările de pe rețelele sociale, fără să fii angajat într-o sumedenie de conversații online? Exact.
Din păcate, cei mai mulți dintre noi nu pot face asta. Într-o lume care ne cere tot mai des să ne mișcăm mai repede și să fim mai eficienți, ideea că, din când în când, chiar ai nevoie „să spui stop și să nu faci nimic” poate părea contra-productivă.
Cei mai mulți sunt prea obișnuiți să facă mereu câte ceva, astfel încât nici nu-și acordă timp să se oprească, să aibă parte de o pauză productivă și să stea, pur și simplu, degeaba, ca să-și recupereze energia pierdută. Sunt prea prinși în capcana lui „sunt ocupat”, încât le este și frică ce s-ar face în lipsa acesteia. „Am treabă, sunt ocupat” servește, mai nou, ca un soi de reasigurare existențială, ca o acoperire împotriva lipsei de ocupație.
Să planifici să nu faci nimic e mai ușor de zis decât de făcut, mai ales într-o societate care suferă din cauza acestui „am treabă, sunt ocupat”, repetat în permanență. „Să-ți găsești timp în viață să nu faci absolut nimic poate fi extrem de provocator, mai ales în timpul unei săptămâni de lucru în care suntem încontinuu bombardați și agasați cu întâlniri, notificări și cu o listă de sarcini care crește văzând cu ochii”, argumentează Aytekin Tank, fondatorul of JotForm.
„Antreprenorii ocupați au început să implementeze conceptul de Think Weeks (săptămâni de reflecție) în programul lor anual, adică o săptămână, pe care o petrec reflectând, citind, gândindu-se și trăind, per total, în afara bulei lor de business în care obișnuiesc să-și petreacă timpul”, adaugă el.
Productivitatea înseamnă, de multe ori, să ai parte de progrese reale, să faci o muncă de calitate și să-ți atingi țelurile; pe de altă parte, suntem obișnuiți să nu vedem la fel de productive procesul de mentenanță și nici pe cel în care avem grijă de noi înșine.
Așadar, să știi să te implici în ceva este la fel de important ca modul în care știi să te deconectezi.
Nevoia de a nu face absolut nimic este subliniată perfect în acest pasaj de Gilles Deleuze în Negotiations (1985), prin amabilitatea lui Jenny Odell:
”Suntem mereu în mijlocul unor discuții inutile, prinși în cantitatea imensă de cuvinte și imagini. Stupizenia nu e niciodată oarbă sau mută. Nu avem o problemă în a-i face pe oameni să se exprime, însă este greu să-i determinăm să găsească niște pauze de singurătate și tăcere în care, în cele din urmă, vor găsi chiar ceva important de sus. Forțele opresive nu-i împiedică pe oameni să se exprime, ci mai degrabă îi forțează să spună ce au de zis; ce ușurare poate fi să n-ai nimic de spus, să ai dreptul să nu spui nimic; doar atunci ai șansa de a remarca lucrurile extraordinare despre care, și mai rar, merită să spui ceva”.
O pauză cu un scop precis este exact lucrul de care ai nevoie dacă, în mod constant, îți soliciți creierul. Conform studiilor făcute până acum, creierul nu mai înregistrează o imagine, un sunet sau un sentiment anume dacă acel stimul rămâne constant o perioadă mai lungă de timp. Prin urmare, îți pierzi concentrarea, iar performanța ta va fi una mai scăzută. Să planifici să nu faci nimic înseamnă să-ți acorzi perioade de liniște, la intervale regulate, în care poți alege să meditezi, să-ți explorezi propriile gânduri sau să te reconectezi cu natura, toate acestea având scopul de a-ți construi o stare de calm, interioară și exterioară.
Charles Dickens și-a scris romanele între orele 9 a.m. și 2 p.m. După acest interval, ieșea să facă o plimbare lungă. La un moment dat a spus: „Dacă n-aș putea merge departe și repede, aș exploda și aș muri”.
Leonardo Da Vinci avea un pat în studioul său și, atunci când angajatorii lui l-au acuzat că irosește timpul, a spus: „Dacă nu pot să fac asta, nu pot să-mi fac nici treaba”.
Între cei care caută liniștea îl găsim și pe Jack Dorsey, CEO al Twitter, care a mers recent într-un yoga retreat, Vipassana, care includea 10 zile de tăcere în Burma (Myanmar). Aici a practicat o tehnică despre care a spus că „a ajuns în cele mai adânci straturi ale minții, reprogramând-o cu succes”.
Halle Berry, și-a împărtășit, pe Instagram, exercițiile sale de ”nemișcare”: stă în poziții dificile de yoga mai mult de un minut. „În această nemișcare găsesc atâta putere și atâta forță!”, spune ea.
Exploratorul norvegian Erling Kagge, prima persoană care a ajuns de una singură la Polul Sud, este, de asemenea, un susținător al tăcerii. El a publicat o carte numită Silence (Tăcere) anul trecut. Și spune: „Tăcerea este despre a redescoperi care sunt lucrurile care îți aduc ție – și mie – bucurie, făcând pur și simplu o pauză. Să experimentezi mai degrabă decât să gândești prea mult”.
Oricum ar fi, nu-ți permiți să-ți faci un program în care să nu incluzi și o perioadă de calm. Dacă nu-i oferi creierului tău suficiente pauze și momente să proceseze mai bine informațiile, rezultatele negative vor apărea sub forma unei lipse de concentrare sau a unor căderi mentale.
„Să trândăvești, pur și simplu, nu e doar despre cum pleci în vacanță, un soi de viciu pe care ți-l îngădui din când în când; această stare este la fel de indispensabilă creierului pe cât e necesară vitamina D corpului nostru; atunci când ne privăm de aceste pauze, putem să avem parte de o suferință mintală la fel de desfigurantă ca rahitismul”, scria eseistul Tim Kreider în New York Times.
„Spațiul și liniștea pe care o perioadă de pauză le generează reprezintă o condiție necesară pentru a te da un pas înapoi ca să vezi întregul ansamblu, să faci conexiuni la care nu te-ai gândit până atunci, să aștepți ca razele puternice ale verii să te inspire; practic, să ai parte de toate elementele care, în final, îți sunt necesare să-ți faci bine treaba”, explică el.
Merită, cu adevărat, să-ți faci timp și să petreci perioade de timp singur, departe de ecrane și alte lucruri legate de muncă, unele care te-ar putea distrage. Vei avea parte de o schimbare extraordinară în viața ta atunci când îi vei da creierului tău șansa să se calmeze și să o ia de la capăt, cu forțe proaspete.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Toată lumea ar putea să folosească mai mult „spațiile albe” în timpul săptămânii. Atunci când intri într-un spațiu situat în afara fluxului tău obișnuit de sarcini, proiecte și termene limită, poți începe să te concentrezi asupra lucrurilor care au loc în viața ta chiar acum. Pauza pe care o ai ca să te întrebi ce, cum și de faci anumite lucruri poate fi exact cea de care ai nevoie ca să faci progrese.
Kristin Armstrong, o fostă ciclistă profesionistă, de trei ori medaliată cu aur la Jocurile Olimpice, subliniază beneficiile unei pauze productive. Kristin spune că: „Nu doar mișcarea duce la noi puncte de pornire. Uneori, ai nevoie doar de o schimbare subtilă de perspectivă, de o deschidere a minții, o pauză intenționată și o resetare, de o nouă rută pe care să apuci ca să vezi noile opțiuni și posibilități de care poți să ai parte”.
Să te relaxezi e o oportunitate pe care i-o dai creierului tău să pună cap la cap proiectele la care lucrează. Permite ideilor și proiectelor noi să găsească un spațiu în care să crească și să facă niște conexiuni mai bune.
Din când în când, merită să iei o pauză intenționată și să reflectezi la cât de departe ai ajuns. Pune o pauză avântului pentru câteva minute și lasă-ți mintea să hălăduiască în orice direcție își dorește. Încetinește ritmul. Pune pauză. Oprește-te și ia-o de la capăt.
Pentru scurt timp, mergi la pas în timpul cursei tale nebunești. Ia o pauză. Respiră. Acordă-ți un moment să-ți recapeți puterile. Să-ți recapeți forma. Să-ți recâștigi concentrarea. Scopul. Rollo May, autorul The Courage to Create, avea dreptate când spunea: „Libertatea umană implică și capacitatea noastră de a face o pauză între stimuli și răspuns și, în acea pauză, de a alege răspunsul spre care ne vom concentra eforturile. Capacitatea de a ne re-imagina noi înșiși, pe baza acestei libertăți, este inseparabilă de conștiința de sine și percepția lumii din jur”.
Să-ți găsești timp ca să nu faci nimic te determină să vezi calea care te poate ajuta să-ți recapeți viața ta productivă. Îți permite să îți aduci întreaga conștiință către viața și munca ta. Te ajută să-ți petreci timpul cu lucruri care contează pentru tine.
În momentul în care începi, în mod regulat, să ai câteva momente de pauză intenționate, poți începe să observi când îți trăiești viața pe pilot automat. Merită să te retragi tu cu tine însuți în acele momente în care simți nevoia să te reîncarci, să te reînnoiești și să reflectezi.
Solitudinea îți permite să-ți repornești creierul și să te relaxezi. Atunci când ești mereu în modul „on” nu-i dai creierului tău șansa să se odihnească și să se recupereze.
Solitudinea îți permite să-ți repornești creierul și să te relaxezi. Atunci când ești mereu în modul „on” nu-i dai creierului tău șansa să se odihnească și să se recupereze. Este greu să te gândești la soluții eficiente pentru problemele pe care le întâmpini, de vreme ce tu ești mereu distras.
Sparge rutina și pune-ți în calendar „spații albe” pentru tine însuți. Programează-le. Rezervă câteva minute în calendar, dacă poți în fiecare zi, ca să te reîncarci, să gândești, să te deconectezi.
„Dacă e important, ar trebui să aibă loc în calendarul tău. Da, poate că sună ciudat și prostesc, însă dacă gândirea duce la idei creative, dacă are ca rezultat rezolvarea unor probleme sau are beneficii asupra ta, mintal și fizic, atunci de ce n-ar avea loc în calendar?!”, argumentează Greg Baird.
O pauză pentru reflecție. O pauză să simți progresul. O pauză să creezi. Să gândești. Să recapeți controlul. Te rog, din tot sufletul, ia o pauză. Nu poți fi în cea mai bună formă atunci când treci de la o zi mega-aglomerată la o alta la fel.
Fă-ți timp pentru tine! Atunci când petreci mai mult timp cu tine însuți și când capeți o mai bună înțelegere asupra ta, ai mai multe șanse să faci alegeri mai bune.
Citește și:
Acum putem profita de ocazie pentru a ne schimba relația cu timpul