În următoarele 6 minute vei afla:

– De ce nu este nevoie să renunți complet la zahăr.
– Când am descoperit, cu toții, că gustul dulce înseamnă protecție și iubire.


N-am înțeles niciodată ambalajul de ciocolată care se poate resigila după deschidere. Pentru că n-am reușit niciodată să nu mănânc toată tableta de ciocolata, odată deschisă. Puține lucruri comestibile (și nu numai comestibile!) mă încântă mai mult decât ceva dulce. 

Am o zi proastă? Sunt tristă sau veselă? Sunt îngrijorată sau anxioasă? Ați ghicit: ceva dulce pare să fie răspunsul tuturor problemelor universului, prilej de sărbătoare și de alinare deopotrivă. Nu sunt o mâncătoare rafinată de dulce și nici nu funcționez după ideea că less is more. Dacă în casă există dulciuri, creierul meu sună încontinuu ca o alarmă enervantă, de parcă ar trebui să dezamorsez o bombă, adică să mănânc acel dulce cât mai repede. Relația mea cu zahărul este intensă și pasională, guvernată de sintagma totul sau nimic. Este limpede că n-ai cum să scoți tot zahărul din dietă, de altfel nici nu este necesar. Însă mi-am propus, în timp, să reduc din patosul relației mele cu zahărul, iar câteva descoperiri au făcut tranziția mai simplă. Dacă și tu simți că totul se rezolvă cu o amandină (sau două) amețitor de dulce, iată cum să reduci zahărul din dietă fără să simți că te desparți de un iubit. 

Secretul stă în relația echilibrată cu zahărul

Nutriționista Tania Fântână ne propune o abordare pașnică și relaxată: ”Putem face diverse concursuri cu noi în ceea ce privește alimentele. Putem încerca o luna fără carne, fără niciun produs de origine animală sau să mâncăm până într-o anumită oră seara și așa mai departe. Este, acum, la modă subiectul cu renunțatul la zahăr pentru 30 zile sau pentru o perioadă mai lungă de timp. Vrem să ne testăm voința: suntem sau nu în stare să urmăm o regulă. Dar este mai degrabă curiozitate (cum reacționează corpul nostru, mintea). Nu vedem acest concurs cu noi înșine ca pe un pas făcut pentru sănătate. 30 zile, în contabilitatea vieții noastre alimentare sau de orice alt fel, nu ne influențează cu nimic sănătatea. Știu multe persoane care și-au propus să renunțe la zahăr, dar au dublat cantitatea de pâine/făinoase, miere, fructe, limonadă, diverse sucuri. Ceea ce, pentru corp, se traduce negativ pentru sănătate, fie și numai prin efectul asupra greutății corporale.  

Pe termen lung, nu este realist să renunțăm la zahăr și nici nu văd de ce ar trebui să ne propunem asta. Zahărul nu este dăunător în dieta noastră prin simpla sa prezență, ci prin cantitatea în care-l consumăm. Ne putem propune, de exemplu, să reducem cantitatea de zahăr adăugat cu lingurița în căni de cafea sau ceai (mierea este și ea inclusă în povestea asta), să reducem consumul produselor de patiserie ce au conținut uriaș de zahăr, să bem mai multă apa plată decât suc natural de portocale sau diverse smoothie-uri, practic să tindem mai mult spre echilibru! Un efect mult mai nociv pentru sănătatea noastră îl are consumul excesiv de sare, de exemplu, dar nu prea-l luăm în calcul. Probabil fiindcă media nu a epuizat încă subiectul zahărului”. 

Cât zahăr avem voie și de ce simțim că ne alină?

Evident, vorbim acum despre o persoană sănătoasă, care nu suferă de boli ce presupun controlul strict al dietei. Zahărul este pus la colț de cultura noastră, pentru că poate fi responsabil de hiperactivitate sau de apariția diabetului (cercetările arată, însă, că în apariția diabetului se iau în calcul mai multe elemente, nu doar zahărul). Însă de ce ni se face poftă de zahăr mult mai des și mai intens decât poftim, de exemplu, la… broccoli? 

Tania Fântănă explică: ”Zahărul dă savoare alimentelor și ne dă energie, atunci când avem nevoie. Gustul dulce alină emoțional cel mai bine și cel mai rapid. Este o deprindere pe care am învățat-o încă de la sânul mamei. Gustul dulce venea atunci și cu vorbele bune ale mamei, cu căldura corpului ei, cu un întreg spectru senzorial care făcea să dispară pe loc și cei mai înspăimântători monștri. Adulți fiind, ne tratăm oboseala, neîmplinirile, zilele proaste cu dulce. Nu e nimic rău în asta, atâta timp cât dulcele nu devine singura noastră alinare. Cantitatea este iarăși importantă. Una este să luăm câteva cuburi de ciocolată de calitate și altă să mâncăm o tabletă întreagă. Echilibrul, chiar și în aceste momente, este important și se antrenează zi de zi. Necesitatea de a mânca ceva dulce vine atunci când glicemia noastră scade. Pe scurt, când corpul nu mai are energie de consum imediat și, decât să stea să-și creeze singur energie din depozitele de grăsime, o cere din exterior. Un baton de nuci și fructe uscate, de exemplu, poate să fie o gustare la îndemână de luat în mașină, pe stradă sau în orice situațue atunci când nu poți mânca o masă principală. Zahărul nu este dușmanul nostru, ci faptul că ne-am pierdut justa măsură și că suntem tot mai obosiți și stresați. De aceea ne găsim greu echilibrul. Cât privește doza zilnică recomandată de zahăr, este greu de zis. Zahărul apare în multe categorii de produse pe care le consumăm zilnic: fructe, paste făinoase, pâine, cartofi, orez, năut, linte, fasole. Toate acestea fac parte din categoria de macronutrienți numită carbohidrați, iar recomandarea este ca ele să reprezinte 40% din totalul caloriilor consumate într-o zi de o persoană adultă (nu luăm aici în calcul sportivii sau persoanele care fac efort fizic însemnat). Recomandarea mea este să se apeleze la produsele de mai sus ca parte a meniului nostru zilnic și de a nu adăuga zahăr cu lingurița nici în cănile noastre, nici în farfurii”.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Cum poți aplica acest principiu în viața de zi cu zi

Pentru mine, a funcționat un principiu destul de simplu, împrumutat din ambiția de a-mi hrăni familia (și în special copilul) cât mai sănătos și mai simplu. Când fac clătite, nu folosesc gem sau dulceață, ci fructe proaspete (de exemplu, banane și fructe de sezon feliate sau tocate). Multe prăjituri acceptă cu plăcere condimente (scorțișoara este vedetă), iar intensitatea acestora îmi permite să folosesc mai puțin zahăr. În loc de sucuri naturale sau carbogazoase din comerț, bem apă infuzată cu lămâie, felii de portocală, mentă și/sau busuioc proaspete. 

Am remarcat că nu mai simt nevoia de zahăr în ceai dacă aleg ceaiuri de calitate sau pun două pliculețe de ceai într-o cană: savoarea vine din aroma plantelor. Iar un alt secret important a fost să nu mai ajung în starea de foame intensă: când respectăm ritmul cerut de corpul nostru în dieta zilnică, riscăm mai puțin să tânjim după energia rapidă pe care ne-o dă zahărul. Când simt nevoia să mă relaxez cu ciocolată, fac meditație sau exerciții de respirație: deseori funcționează! Iar când nu reușesc să mă abțin, cumpăr ciocolată cu conținut mare de cacao (gustul amărui nu-mi permite să înfulec o tabletă întreagă pentru că, pur și simplu, nu-mi place!). 

Tania Fântână completează: ”Fructele uscate/deshidratate pot constitui fie gustare în sine, fie le adăugăm în dulciurile făcute în casă. Alte opțiuni sunt zahărul brun tip melasă, dar și aici trebuie să fim atenți la cantitate, sau mierea, dacă nu vorbim de produse gătite la cuptor sau lichide fierbinți (atenția, mierea are densitate mai mare decât zahărul: o linguriță de miere are gramajul unei lingurițe și jumătate de zahăr). 

Dintre înlocuitorii la modă în ziua de azi aș menționa stevia ca variantă de îndulcit băuturile sau alimentele. Dar evitați tentația de a găti des tăvi întregi de dulciuri cu înlocuitori de zahăr! Atât timp cât în rețetă respectivă nu se modifică și restul ingredientelor (făină clasică de grâu, unt, ulei, gălbenușuri de ou etc), conținutul caloric va rămâne același, ridicat, specific unui produs de patiserie”.

Citește și:

De ce nu sunt bune dietele

De ce poftești la cartofi prăjiți când ești obosit?

Author(s)

  • Ruxandra Rusan

    Jurnalist, editorialist Thrive Global România

    Ruxandra Rusan a lucrat în presa scrisă, radio, televiziune și, mai nou, în online. Este practician NLP și pasionată de psihologie. A avut ocazia să intervieveze personalități din diferite domenii și să învețe de la fiecare câte ceva. Crede că fiecare încercare prin care trecem ne ajută să ne vindecăm de ceva care ne apasă sufletul. Este și mama unui adolescent, iar asta vine cu un proces interesant de redefinire.