În următoarele 5 minute vei afla:
– De ce să-ți iei o minge de Pilates.
– De ce să nu ții hârtia de imprimantă lângă birou.
Pe la ora 9, 9 și jumătate mă așez la birou. Este biroul vechi al fiului meu, cu un abțibild cu Superman. Mă așez pe un scaun adus din bucătărie. Nu am avut niciodată curajul să calculez câte ore petrec așa într-o săptămână, să zicem, dar știu sigur că am primit semnale de revoltă din partea coloanei, iar soțul meu reușește să obțină prânzuri elaborate în schimbul unui masaj în zona cervicalei care spune, și ea, că-i e tare dor de-o vacanță.
Ideea că statul pe scaun este noul fumat circulă deja de câțiva ani și își trage originile din cartea lui James Levine, endocrinolog și cercetător la clinica Mayo, care scria în “Get Up!”, cartea pe care a publicat-o în 2014, că oamenii își reduc speranța de viață de fiecare dată când se așază pe scaun. Informația a prins: într-o cultură în care majoritatea oamenilor lucrează la birou, evident că a semănat panică. Iar panica este o unealtă eficientă de marketing pentru că apasă butoanele fricii, la care suntem sensibili cu toții. A urmat paralela între fumat și statul la birou, care a făcut subiectul multor articole de presă, mai mult sau mai puțin documentate, în timp ce echipe de cercetători din Canada, Statele Unite ale Americii și Australia au replicat în American Journal of Public Health că nu putem, rațional, să comparăm cele două obiceiuri: într-adevăr, când stăm așezați pe un scaun mai mult de 8 ore pe zi, scade speranța de viață și crește riscul apariției unor boli cronice cu 10- 20%, însă dezavantajele stilului de viață sedentar nu pot fi comparate cu cele ale fumatului.
Dar, în realitate, foarte puțini oameni petrec în mod real opt ore pe zi stând așezați pe scaun. Cei mai mulți dintre noi ne mai și ridicăm. O abordare alarmistă nu face decât să semene anxietate. Fumatul este o opțiune, inițial, și o adicție, apoi, la care poți renunța singur ori cu sprijin, în cazul în care-ți propui să trăiești mai sănătos. Însă de muncit… nu prea ne putem lăsa.
De unde pornesc aceste comparații trase de păr
Aș miza pe nevoia de atenție și de trafic a celor care publică informații alarmiste. Din principiu, propagarea unei idei extreme, care creează frică, atrage și captează interesul. Însă o perspectivă echilibrată este mai sănătoasă și singura, de fapt, care poate aduce schimbări în bine. Daniel Lieberman, paleoantropolog și profesor de biologie evoluționistă la Universitatea Harvard, explică efectul indezirabil pe care-l obținem atunci când ne stresăm inutil pentru lucrurile pe care nu le putem schimba radical.
Paralela cu strămoșii noștri nu ține, spune Lieberman în cartea sa, ”Exercised: Why Something We Never Evolved to Do Is Healthy and Rewarding”: ”Nu putem porni de la ideea că obiceiurile oamenilor primitivi sunt neapărat sănătoase și pentru noi. Teoria evoluționistă nu are ca miză principală sănătatea indivizilor, ci puterea de procreare a unei specii. În acest caz, nu putem spune că, dacă un obicei era folositor societăților de vânători-culegători, este obligatoriu să-l adoptăm și azi în societatea noastră. Aici aș încadra și fascinația pentru dieta paleo. E un mod superficial de a gândi lucrurile”. Profesorul face referire la stilul de viață al oamenilor preistorici: se pare că aceștia petreceau, de fapt, circa zece ore pe zi șezând, deși nu aveau nici birouri, nici job-uri similare cu ale noastre. Se pare că a sta e, pur și simplu, tipic speciei noastre.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Și atunci, unde e adevărul?
Ca în mai toate situațiile de viață, adevărul se află pe unde pe la mijloc. Fără să intrăm în panică pentru că trebuie să muncim, putem ajusta lucrurile în așa fel încât orele de muncă să ne afecteze cât mai puțin sănătatea fizică. În ultimul an, am devenit mai sedentari din pricina condițiilor generale. Este un trend care se înregistrează peste tot în lume, unde pandemia a impus restricții.
Adăugăm efectul muncii de acasă, când am câștigat mai mult timp pentru că nu-l mai pierdem în trafic, dar îl alocăm tot statului la calculator. În plus, probabil mulți oameni lucrează la birouri improvizate: în cazul meu, un birou probabil prea jos și pe scaune luate de prin casă (pur și simplu am refuzat să mai aglomerez apartamentul cu încă două scaune de birou).
Am fost curioasă să aflu dacă abordez lucrurile greșit și dacă ar trebui, totuși, să investesc într-un scaun de birou performant. Mirela Vlaicu, kinetoterapeut, explică: ”De fapt, putem folosi foarte bine lucrurile pe care deja le avem: orice masă sau birou! Scaunul de bucătărie este suficient pentru că te obligă să stai mai drept. Cele speciale îți permit să adopți mai ușor posturi vicioase. De fapt, cu cât este un scaun mai simplu, cu atât e mai bun. Poate fi și un taburet. Reperul este ca, în poziție corectă, cu spatele drept, coatele să facă pe masă un unghi de 90 de grade. Aici ar putea, într-adevăr, să ajute un scaun cu înălțime reglabilă. Dar nu e nevoie să investim în asta pentru că putem pune o pernă pe scaun dacă masa este prea înaltă. În concluzie, nu este nevoie să facem investiții mari în echipament de birou, mai ales că probabil ne vom întoarce cândva la normalitate și nu facem decât să cheltuim bani și să aglomerăm spațiul din casă. Practic, tot ce trebuie e să avem o masă.
Laptopul poate fi pus pe câteva cărți ca să înalți ecranul să vină cât mai în dreptul ochilor. Pentru a avea acces la tastatură, poți investi în acel model de tastatură din cauciuc pe care o poți ține pe masă. Sau cumpără o măsuță pliabilă specială pentru laptop, cu brațe reglabile. Costă maximum 100 de lei. Stăm drept, coate la 90 de grade, ecran în dreptul ochilor. Mai recomand placa de echilibru din cauciuc care se umflă și se așază pe scaun pentru o postură corectă. E de-ajuns!
Dacă natura meseriei te ține lipit de scaun multe ore pe zi, cea mai bună idee e să amenajezi biroul lângă un geam sau chiar pe balcon pentru lumină naturală și aer. Vei privi mai mult pe geam, spre natură. Iar seara, după program, vă recomand să vă plimbați cel puțin o jumătate de oră afară. Alt mic truc este să nu-ți aduci toate lucrurile necesare lângă tine. Te ridici când vrei ceai, cafea, apă sau gustări, documente sau hârtii. E important să ne ridicăm des de pe scaun: ideal ar fi ca măcar o dată pe oră să faci câțiva pași. De exemplu, poți spăla vasele sau mai pui la treabă mașina de spălat rufele, uzi florile, orice te poate face să spargi monotonia poziției. Ideea e să nu uiți de tine, să-ți acorzi măcar zece minute pe oră, fie doar ca să duci gunoiul sau să faci câteva mișcări simple de gimnastică, pe care ni le amintim cu toții din copilărie, de la orele de sport.
Iar o variantă excelentă pentru scaunul de birou este mingea de Pilates, acea minge mare de cauciuc, pe care o găsești în orice magazin cu articole sportive, chiar și în hipermarketuri. Se cumpără, ca dimensiune, în funcție de înălțimea ta. Umflată, trebuie să aibă înălțimea gambei, adică de la genunchi până la sol. Poți lucra pe ea, iar când iei pauză poți să te rulezi pe ea: va ajuta enorm coloana vertebrală. E foarte simplu: în timp ce stai pe minge, te bâțâi ca un copil. E și amuzant, dar și foarte sănătos pentru că detensionează musculatura și nu te mai simți atât de înțepenit pe scaun. Poți alterna și cu ideea de a lucra din picioare, însă realist vorbind, este o soluție pe termen scurt”.
Mirela Vlaicu este fiziokinetoterapeut, a absolvit UMF Carol Davila. Lucrează la Institutul de Medicină Complementară și Alternativă Doctor Florin Brătilă. Are o experiență de peste 27 de ani în recuperarea coloanei și recuperare post-traumatică. Consideră că meseria sa repune oamenii pe picioare și le redă șansa la o viață activă, sănătoasă după evenimente dificile din viața lor. Cel mai mult o bucură când redă zâmbetul și încrederea oamenilor care ajung în cabinetul său.
Citește și:
Sportivi consacrați aleargă peste 2.000 de km pentru copiii cu dizabilități