În următoarele 5 minute vei afla:
– Care este legătura dintre o activitate neuronală mai redusă și speranța de viață mai ridicată.
– De ce este important să savurezi fiecare fel mâncare, chiar și atunci când mănânci chips-uri.
Cu toții ne dorim să rămânem ageri la minte, chiar dacă îmbătrânim. Iar până de curând una dintre explicațiile general acceptate era că putem face asta menținându-ne creierul cât mai activ.
Însă cercetările recente sugerează că „mai puțin” poate însemna „mai bine” atunci când vine vorba despre activitățile creierului. Într-un studiu Trusted Source, apărut în publicația medicală Nature, cercetătorii de la Harvard Medical School au raportat că o minte ceva mai calmă și un creier cu o activitate neuronală mai scăzută pot avea ca rezultat o viață mai lungă.
După ce au analizat țesut neuronal (provenit din donații) de la oamenii care au murit la vârste cuprinse între 60 și 100 de ani, cercetătorii au remarcat că persoanele cele mai longevive au avut cel mai scăzut nivel de gene relaționate cu activitatea neuronală.
O proteină, REST, care încetinește activitatea neuronală, a fost găsită responsabilă de asocierea dintre activitatea neuronală și mortalitate. În experimentele efectuate pe viermi și pe mamifere, creșterea REST a dus la o activitate neuronală mai scăzută și la o durată de viață mai lungă, în timp ce suprimarea ei a avut efectul contrar.
„Acest studiu arată că perioadele zilnice de activitate scăzută, indiferent dacă le petrecem meditând, făcând un singur lucru simplu, dormind sau chiar stând pur și simplu nemișcați, sunt la fel de importante pentru sănătatea creierului și pentru o viață mai lungă ca și preocupările active sau sportul”, a declarat, pentru Heathline, Gayatri Devi, MD, neurolog și psihiatru la Northwell Health în New York.
„Creierul este cel mai flămând organ din corpul nostru, consumându-ne aproape o treime din energia proprie, deși cântărește circa a șaptezecea parte din masa noastră totală”, explică Devi. „Pentru creierul și corpul nostru, mai puțină agitație înseamnă o stare mai bună, iar odihna este cel mai bun remediu.”
Astfel, într-o lume în care de multe ori simțim că ne mișcăm prea repede, care sunt cele mai bune metode de a ne liniști creierul?
Maryanna Klatt, doctor în științe și profesor la Wexner Medical Center din cadrul Universității de Stat din Ohio, specializată în boli cronice legate de stres și instruită în domeniul mindfulness, conduce un program numit Mindfulness in Motion. Ea ne-a împărtășit câteva strategii utile pentru menținerea sănătății creierului.
Reglează-ți corpul
Klatt spune că o modalitate eficientă de reducere a stresului este să acordăm cât mai multă atenție corpului nostru.
„Câteva întinderi ușoare și conștientizarea mușchilor care se tensionează într-un anumit punct sunt reperele perfecte de pornire; atunci când oamenii sunt conștienți de corpul lor, vor fi mai predispuși să vadă ce urmează, cu adevărat, pentru ei”, spune ea.
Un alt exercițiu util din practicile de mindfulness este să-ți stabilești un obicei care pune lucrurile în mișcare. „Cum am de-a face cu o mulțime de medici, eu le sugerez să atingă un mâner de ușă înainte să se întâlnească cu un pacient”, explică Klatt. „Această atingere creează un moment în care ei se pot concentra pe ceea ce fac și pe modul în care se vor conecta cu pacientul. Obiceiul este util pentru a te pregăti să fii prezent atunci când ești împreună cu un pacient sau cu un coleg.”
Meditația lucrează mână-n mână cu mindfulness-ul, pentru că poate oferi un barometru util asupra stării de sănătate mintală a unei persoane. „În acest exercițiu nu e vorba despre a-ți goli mintea, e despre a vedea la ce-ți stă mintea”, spune Klatt. „Iată de ce o mică sesiune de meditație, chiar de 5 sau 10 minute pe zi, poate însemna mult în procesul de implementare a tehnicilor de mindfulness în activitatea ta zilnică.”
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Ascultă
Într-o discuție aprinsă, e foarte ușor să nu mai asculți ce spun alții, pentru că-ți aștepți șansa de a spune tu ce crezi despre problema în discuție. Klatt spune că a văzut asta destul de des la orele cu studenții. „Un mod de a recunoaște că hălăduim cu mintea departe, și că nu suntem prezenți este să dăm atenție gândurilor noastre”, spune ea. „Dacă nu asculți cu adevărat sau nu ești prezent în acel moment, indiferent de cine ești alături, acesta poate fi un semnal de alarmă ca trebuie să revii în prezent și să nu ratezi momentul.”
Descrie ce vrei
Un exercițiu simplu poate spune, rapid, dacă trăim cu adevărat viața pe care ne-o dorim. Klatt își roagă studenții să creeze două grafice procentuale: unul pentru a arăta cum și-ar dori să împartă cele 24 de ore ale unei zile și unul în care să deseneze ce au făcut, cu adevărat, în acel interval de timp.
Deși această defalcare include, probabil, timp petrecut departe de birou, graficul de multe ori nu include timpul cu adevărat „liber”. „Lasă în fiecare zi un spațiu de pauză, în mod intenționat, unul care nu e pentru X, Y, Z, nu e nici pentru sport, nici să citești. Asta te poate ajuta”, spune Klatt.
În acest interval, este important să stabilești limite și să-ți repeți, în mod conștient, că-ți acorzi timp ție însuți. „Este vorba despre a fi, cu adevărat, onest cu tine însuți; e important să stabilești niște limite și să-ți spui că în acest interval de timp vei lua o pauză de la muncă, de la copii, de la rezolvatul problemelor”, explică Klatt. „Cred că oamenii își irosesc acest timp de relaxare. Ei se simt mereu inconfortabil cu faptul că nu fac nimic productiv și, prin urmare, nici măcar nu se relaxează.”
Gândește-te la mesele tale
Ni se spune adesea să avem grijă ce mâncăm, însă mai rar ni se atrage atenția că ar trebui să fim atenți cum și unde mâncăm. Este OK să te bucuri, din când în când, de câte o masă plină de calorii „goale”, dar probabil că nu e așa bine să ronțăi câte o pungă de chipsuri în timp ce stai cu ochii ațintiți în ecranul televizorului. „Le spun oamenilor că, dacă tot o să mănânce acea pungă, măcar să o savureze”, spune Klatt. „Savurează fiecare moment al mesei pentru că, altfel, vei înghiți toate acele calorii și te vei și lipsi de plăcerea de a mânca.”
Recunoaște momentul când ai parte de un burnout
Mulți oameni nu recunosc burnout-ul până când n-au ajuns chiar în acea fază finală de epuizare. Să recunoști semnele burnout-ului înainte ca el să se instaleze te poate ajuta să re-analizezi și să re-prioritizezi lucrurile din viața ta. Klatt spune că simptomele pot include epuizare emoțională, lipsa unui sentiment al reușitei personale, lipsa entuziasmului și o stare de iritare omniprezentă.
„E vorba despre acele lucruri care nu contau așa mult în trecut, dar care, brusc, devin o problemă”, spune ea. „Acesta este motivul pentru care ai vrea să faci un pas în spate înainte să ajungi în punctul în care nu mai ești eficient nici la job, nici în viață, și nu ai nicidecum viața pe care ai vrea să o trăiești. E o situație în care toată lumea pierde.”
Caută mentori
Mereu este bine să înveți de la cei mai buni. În final, Klatt sugerează să citim mai mult pe tema mindfulness-ului și meditației (cartea sugerată – „Wherever You Go, There You Are” de Jon Kabat-Zinn). Poți găsi exemple pozitive și în viața de zi cu zi. Oameni care sunt implicați în munca pe care o fac și în viața personală pot avea sfaturi utile despre cum găsești echilibrul perfect.
„Cred că mentoratul în termeni de mindfulness a însemnat enorm în viața mea”, spune Klatt. „Uneori, te împiedici și nu știi cum să înaintezi. Cred că oamenii din jurul nostru ne pot sfătui, însă noi nu ne acordăm suficient timp să ne gândim pe cine respectăm – sau admirăm – pentru modul în care își trăiesc viața.”
Citește și:
Comutatorul anti-stres al corpului uman: reguli de utilizare