În următoarele 5 minute vei afla:
– De ce unele persoane vedeau acel sneaker roz, iar altele, gri.
– Dacă este adevărat că ne folosim doar 20% din creier sau nu.
Pe măsură ce comunitatea științifică descoperă mai multe despre creier, organul responsabil cu gândirea devine din ce în ce mai misterios, în timp ce noi devenim din ce în ce mai confuzi. Drept urmare, de-a lungul timpului s-au croșetat foarte multe mituri pe această temă, speculații pe care mulți dintre noi am ajuns să le ”luăm de bune”, deoarece sunt extrem de mediatizate: sunt atât de populare, încât constituie o parte integrată în cultura pop. Spre exemplu, probabil chiar crezi că ne folosim doar un procent mic din creier, că doar una dintre emisfere este dominantă în funcție de personalitatea noastră, sau că creierul poate fi comparat cu un computer .
Pentru a desluși aceste mituri, am stat de vorbă cu Thibaud Dumas, cercetător în domeniul neuroștiinței și autorul a trei cărți, care ne-a demontat cele mai populare mituri despre creier, pe care mulți dintre noi le credem.
1. Ne folosim doar 20% din creier
”Acest mit trebuie demontat, deoarece e fals: fiecare parte a creierului ne e utilă – nu avem părți misterioase, în stare latentă, cu abilități magice”.
2. Creierul se poate dezvolta doar atunci când e expus la stimuli intelectuali
”Unele dintre cele mai recente descoperiri din domeniul neuroștiinței arată că poți să-ți dezvolți creierul prin activități care nu sunt intelectuale! Spre exemplu, sportul stimulează neuroplasticitatea, chiar dacă nu cugeți adânc la lucruri complexe, atunci când îl practici. Doar faptul că faci mișcare stimulează factorii de creștere neuronală care vor fi transmiși creierului, determinându-l astfel să se dezvolte. Și funcționează în special dacă practici sport în mod regulat. Poate că, dacă am testa în laborator trei atleți de performanță în paralel cu trei câștigători ai Premiului Nobel, am fi surprinși de rezultate”.
3. Plictiseala este dăunătoare creierului
”Nimănui nu-i place să se plictisească – acesta e un fapt, cu foarte mici excepții. Dar, în general, oamenilor nu le place să se plictisească pentru că au senzația că pierd timpul și preferă să se simtă utili, să se implice într-o activitate sau să trăiască noi experiențe. Drept urmare, încercăm să evităm situațiile în care nu facem absolut nimic cu orice preț. Însă s-a constatat că, atunci când nu facem nimic, creierul nostru nu e inactiv deloc. Experiența noastră subiectivă este că nu avem activitate, dar în creier se activează DMN (default mode network), o rețea distribuită în mai multe regiuni ale creierului, conectată de atenție, concentrare, memorie, creativitate și capacitate de decizie, și toți acești centri se activează când o persoană nu se concentrează asupra lumii exterioare și își lasă mintea să zburde (de exemplu, când așteptăm autobuzul, când ne așteptăm rândul la o programare). Lucrurile de acest gen funcționează, iar această activitate e măsurabilă prin tehnici imagistice tip RMN. Deci inactivitatea propriu-zisă poate sprijini sănătatea creierului, s-a descoperit o legătură între afecțiuni precum Alzheimer și problemele acestei rețele”.
4. Creierul ne oferă informații fidele realității
”Nu putem avea încredere în creierul nostru, deoarece e un mincinos patologic. El încearcă să găsească sens în evenimente, umple toate golurile cu informații inventate de el (dar conforme credințelor noastre anterioare) și ne modifică până și amintirile. Perspectiva sau percepția asupra realității e doar o construcție a creierului nostru, imaginile, sunetele sunt un produs al elementelor fizice pe care le percepem prin simțuri, care integrează emoția, atenția… Dacă nu acorzi atenție unui lucru, el nu te poate afecta. Uneori, cineva ni se poate adresa direct, dar dacă nu-i acordăm deloc atenție și suntem distrași, putem atinge performanța de a nu înregistra deloc ceea ce ne comunică. Putem ca nici măcar să nu-i conștientizăm prezența”.
5. Experiența eșecului este negativă pentru creier
”Există un sistem denumit pruning (en. toaletarea copacilor), e ca atunci când tai ramurile uscate ale unui pom. În dezvoltarea creierului există o etapă în care acesta produce foarte multe conexiuni în toate direcțiile (totul este conectat de tot), iar după această fază, creierul începe procesul de toaletare, taie conexiunile inutile (deci majoritatea) și le păstrează doar pe cele care-i folosesc. Drept urmare, tot ceea ce învață creierul nostru, o face printr-un proces de trial and error. Creierul are nevoie de eșec pentru a descoperi ceea ce funcționează, este un proces. Iar acest sistem de pruning rămâne activ pe tot parcursul vieții, iar eșecul e un mod de dezvoltare a creierului. Deci pentru a stimula creierul în orice mod, primul pas este să încerci. Fără acțiune/comportament, nu există stimulare. Spre exemplu, acțiunea de a învăța o limbă străină este factorul care stimulează creierul să o învețe. Obiceiurile sunt cele care modelează creierul”.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
6. Creierul nu se mai dezvoltă odată ce am atins maturitatea
”Acest mit este fals, deoarece creierul se reconectează constant pe parcursul vieții. Unii neuroni mor, în timp ce alții se creează. Acum aproximativ 15 ani am aflat asta și am descoperit și că se nasc neuroni noi pe toată durata vieții. Iar conexiunile dintre neuroni se pot schimba, iar această abilitate stă la baza fenomenului denumit neuroplasticitate. De fapt, creierul este chiar singurul organ care are abilitatea de a se modifica singur (inima sau ficatul nu au capacitatea de a se modifica). Comportamentul, obiceiurile, atitudinea și fiecare eveniment prin care trecem în viață ne pot schimba creierul. De fiecare dată când învățăm ceva nou, creierul face noi conexiuni”.
7. La unele persoane e dominantă emisfera dreaptă, iar la altele, cea stângă
”Mitul că partea dreaptă a creierului este emoțională, în timp ce partea stângă este rațională este fals. Nu există nici o diferență între emisfera dreaptă și cea stângă a creierului, deoarece cele două emisfere sunt gemene, ca în oglindă. Din punct de vedere anatomic și statistic sunt la fel, drept urmare nu putem vorbi despre o emisferă dominantă. Să luăm drept exemplu percepția emoțiilor – vei găsi în ambele părți ale creierului activitate legată de emoții. Desigur, câteodată se poate întâmpla ca amigdala cerebrală stângă să fie mai puternică decât cea dreaptă, sau invers, însă ambele au același rol. Asta poate fi o particularitate a cuiva, dar dacă repeți testul în laborator peste o oră cu același subiect, poți constata un rezultat opus.
Spre exemplu, au fost multe discuții pe marginea sneaker-ului pe care unele persoane îl vedeau roz, iar altele gri, și unele persoane au speculat că văd culori diferite din cauza emisferei lor dominante. Însă adevărul e că nuanța era percepută diferit, deoarece era ambiguă și ne activa părtinirea cognitivă – creierul nostru nu poate procesa ambiguitatea. Deci, când avem parte de un stimul ambiguu, creierul are dificultăți în a-l procesa, drept urmare, umple golurile cu informații pe care le creează”.
8. Leziunile creierului sunt permanente
”Acest mit este parțial fals. Nu putem generaliza, dar de multe ori leziunea sau degradarea creierului nu e permanentă, deoarece neuroplasticitatea își spune cuvântul. Câteodată, o parte afectată a creierului se poate regenera/reconstrui, iar dacă vorbim despre degradare anatomică, uneori, anumite părți ale creierului din jurul părții afectate îi preiau funcțiile și compensează pentru lipsă”.
9. Avem doar 5 simțuri
”În mod convențional, se spune că aveam doar cinci simțuri: văz, auz, miros, gust și simțul tactil, însă adevărul e că avem mult mai multe: încă nu cunoaștem numărul simțurilor de care dispunem. Spre exemplu, în urechea internă avem un senzor care simte gravitația. Deci, dacă închizi ochii și te miști, știi unde e solul, ceea ce e extraordinar. Dispunem de asemenea de proprioception sau kinestezie, simțul care ne informează exact în ce poziție se află corpul nostru fără să ne studiem. În plus, avem un simț care ne informează că stomacul nostru este plin: simțul sațietății”.
10. Creierul funcționează ca un computer
”Multe persoane au impresia că creierul nostru funcționează ca un computer, însă asta e cea mai nepotrivită analogie, deoarece în procesele cognitive nu se realizează computații. Creierul ghicește, încearcă aleatoriu lucruri, facând conexiuni: testează pentru a vedea ce se întâmplă, deci face doar aproximări. Nu are un spațiu dedicat de stocare: amintirile sunt distribuite prin tot creierul, sau de procesare, cele două nu se aseamănă deloc”.
Thibaud Dumas, Doctor în neuroștiințe și cercetător în domeniu, coach de antreprenori și autorul cărților: Mémoire et concentration au top!, Détox digitale : Décrochez de vos écrans! și Le Cerveau.
Citește și:
11 lucruri uimitoare pe care nu le știai despre creierul tău
Înțelegerea circuitelor din creier te ajută să te bucuri de o mai bună sănătate mentală