În următoarele 4 minute vei afla:
– Ce înseamnă ceața cognitivă.
– Care este biotipul care îți definește cel mai bine emoțiile.
Observând cu atenție comentariile specifice de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, am constatat că se vorbește foarte des despre probleme de sănătate mintală precum stresul, anxietatea și depresia. E o misiune nobilă să le aduci în discuție în încercarea de a le destigmatiza. Dar, pentru a le putea înțelege cu adevărat, este nevoie să aruncăm o privire asupra funcționării creierului.
Percepția comună asupra creierului era că acesta este static. În prezent, știm că are o capacitate uluitoare de a se transforma pe parcursul vieții. Creierele noastre sunt miraculoase- aproximativ 100 de miliarde de neuroni care se activează și se conectează – formând circuite care ne susțin gândurile, emoțiile și comportamentele. Cu toate că această știință ”a creierului” ar putea părea foarte complicată, ba chiar intimidantă, e important de reținut un lucru: stă în puterea fiecăruia dintre noi să-și transforme creierul.
O manifestare a acestei capacități este modul în care reacționăm la stres. Stresul reprezintă o parte foarte însemnată a vieții și are puterea de a defini felul în care creierul se transformă și se adaptează, atât în sens pozitiv, cât și în sens negativ. Când suntem stresați pentru că nu putem controla situațiile în care ne aflăm, gândurile noastre negative și emoțiile preiau controlul.
Cercetările mele se axează asupra a ceea ce se întâmplă în perioadele de stres negativ extrem. Stresul în sine nu este ceva rău: de fapt, unele tipuri de stres sunt pozitive, de exemplu, stresul provocat de un proiect ambițios care este important pentru tine. Dar atunci când stresul negativ se acumulează, riscăm să experimentăm un fel de ”scurtcircuit” în ariile cerebrale responsabile de gânduri și emoții și să rămânem blocați într-o buclă. Aceste scurtcircuite nu traduc o slăbiciune sau o hibă a personalității noastre, ci interacționează la nivel biologic cu experiența noastră. Și toți le trăim la un moment dat în viață.
Așadar, ce legătură au toate acestea cu sănătatea noastră psihică? Folosindu-mă de tehnologia RMN de înaltă definiție, am studiat aceste scurtcircuite și am identificat opt moduri distincte în care circuitele cerebrale sunt întrerupte sau blocate, pe care le-am denumit ”biotipuri”. În situațiile în care treci te confrunți cu stres negativ persistent, pe care simți că nu-l poți controla, asupra circuitelor tale cerebrale va fi exercitată o presiune constantă. Dacă nu găsești o cale de a te adapta la stres, circuitele tale cerebrale vor fi supuse unei presiuni din ce în ce mai mari și, până la urmă, se vor bloca. Acea stare de blocaj, plus sentimentul că nu există ieșire din situație sau alte căi de abordare, reprezintă, concret, ceea ce numim depresie clinică sau tulburare anxioasă clinică. În astfel de contexte, este foarte greu să rămâi productiv sau să-ți menții relațiile.
Avem tendința să privim depresia în bloc, dar, la fel cum există mai multe tipuri de cancer, fiecare cu propria simptomatologie și, desigur, cu tratament diferit, există și diferite tipuri de depresie. Înțelegerea acestor biotipuri – care reprezintă, în mod concret, felurile în care stresul negativ dobândește o expresie – ne dă o instrumentele necesare înțelegerii propriului creier, iar eu cred că acesta este un avantaj real.
Sănătatea mintală este asemănătoare oricărui alt aspect al sănătății umane și, la fel cum ne gândim la ce alimente avem nevoie pentru corpul nostru, e necesar să ne gândim și cu ce ne hrănim creierul. Ce soi de informații îi oferim, care sunt lucrurile asupra cărora ne concentrăm, cum îl antrenăm și cum facem să avem parte de stres pozitiv, atât de necesar construirii rezilienței și învățării strategiilor de gestionare a stresului negativ? Credința mea personală este că, cu cât vei înțelege mai bine răspunsurile la aceste întrebări și la cele despre creierul tău, în general, cu atât vei fi mai bine echipat pentru a putea preveni și pentru a trăi viața optimizată în felul în care tu ți-o dorești.
Există persoane care își fac foarte multe griji, care au dificultăți de concentrare și care au tendința de a căuta iar și iar experiențele negative. Dacă te recunoști ca făcând parte dintr-un anumit biotip, probabil că acela este tiparul tău de reacție la stresul negativ și nu înseamnă, neapărat, că ești în depresie clinică. Însă, acesta poate fi un pas important spre a înțelege cum funcționează creierul tău. Când putem da un nume provocării prin care trecem, suntem la un pas distanță de a o gestiona; înțelegerea tiparului de funcționare a creierului îți conferă putere.
Misiunea mea a început acum mai bine de 20 de ani. Eram curioasă să înțeleg funcționarea creierului pentru a putea avea o imagine mai clară asupra modului în care noi, oamenii, lucrăm. Nu putem începe o ofensivă asupra crizei globale la nivel de sănătate mentală fără a-i înțelege bazele: creierul uman. În primii mei ani de carieră, am pierdut o persoană apropiată – s-a sinucis – iar de curând, aceeași cale a ales-o și o altă persoană pe care o iubeam. Aceste evenimente au făcut ca sentimentul de urgență pe care îl aveam în legătură cu studierea acestei crize să ia o formă mult mai clară.
Pentru a accelera ritmul noilor descoperiri și al formulării de soluții, am creat Stanford Center for Precision Mental Health and Wellness (PMHW). PMHW înseamnă o echipă dedicată, care construiește pe o bază solidă. Am parcurs mii de RMN-uri, am vorbit cu zeci de mii de oameni și am realizat toate aceste demersuri punând la cale colaborări internaționale. Ne folosim de orice instrument avem la dispoziție pentru a înțelege neuroștiința sănătății psihice.
Iată o introducere în cele opt biotipuri, circuitul cerebral care le definește cel mai bine și unele dintre gândurile, emoțiile și conduitele specifice fiecăruia:
“Ruminația”
- Antrenează circuitul cerebral de bază.
- Tendința de a-ți face griji frecvent și o voce internă care formulează tot felul de gânduri negative.
- Discursul intern negativ repetitiv poate determina o tensiune internă, care afectează funcționarea în plan social și profesional.
“Evitarea anxioasă”
- Antrenează rețeaua cerebrală de saliență.
- Situațiile care trezesc anxietatea pot declanșa reacții organice precum senzația de contractare a stomacului, transpirația palmelor sau palpitații. Aceste reacții somatice pot determina persoana care le experimenteze să caute să evite, pe viitor, contextele declanșatoare de stres.
- Persoana are sentimentul că trebuie să iasă din contextul stresant și să-și reorienteze atenția.
- Poate avea impact semnificativ asupra calității vieții.
“Filtrarea negativă”
- Implică circuitul cerebral al afectelor negative.
- Persoana se poate simți blocată într-o buclă de negativitate, așteptându-se mereu la ce este mai rău; un fel de ”drob de sare”, care stă mereu să cadă.
- Persoana pare să perceapă doar informațiile negative care vin din mediu sau de la ceilalți, fără să le observe și pe cele pozitive.
“Reacția la amenințare”
- Antrenează circuitul cerebral al afectului negativ atunci când persoana se confruntă cu o amenințare (reală sau imaginată) din partea mediului.
- Vigilență crescută față de aceste posibile amenințări.
- Se activează reacții reflexe care aduc corpul și creierul în starea de alarmă, stare care va fi greu de eliminat, mai apoi.
- Aceste reacții reflexe pot fi trăite și în plan corporal, prin reacții fizice precum tremuratul sau inerția.
“Amorțirea emoțională”
- Antrenează circuitul cerebral al afectului pozitiv, mai cunoscut drept ”circuitul recompensei”.
- Persoana este, uneori, incapabilă să simtă plăcere din activitățile care, de obicei, îi aduceau bucurie și îi dădeau un sens.
- În cazul acestora, efortul necesar pentru a răspunde la interacțiunile pozitive este mult mai mare și lipsit de entuziasm.
“Intensitatea contextuală“
- Se raportează la circuitul cerebral al afectului pozitiv.
- Persoana ajunge să se simtă într-atât de epuizată psihic, încât își pierde motivația pentru orice domeniu.
- Pentru a funcționa social și relațional, e nevoie de un efort colosal.
“Neatenția”
- Se raportează la circuitul cerebral al atenției.
- Persoana se concentrează cu mare dificultate și nu reușește să-și mențină concentrarea.
- Se ajunge la epuizare din cauza efortului masiv depus pentru a se concentra asupra unei sarcini.
- Chiar și sarcinile ușoare de acasă sau de la serviciu sunt greu de dus la bun sfârșit.
“Ceața cognitivă”
- Antrenează circuitul cerebral responsabil cu controlul cognitiv.
- Persoana trăiește cu sentimentul că mintea sa este încețoșată și nicidecum ascuțită.
- Dificultăți legate de gândirea practică, acțională, care se bazează pe luarea deciziilor și inhibarea gândurilor și a reacțiilor nedorite.
- Planificarea viitorului poate fi foarte dificilă pentru aceste persoane.
Este incredibil de plăcut să pot împărtăși rezultatele acestui studiu cu oameni care ar putea beneficia din plin de ele. Înțelegerea acestor biotipuri va putea împinge discursul despre sănătatea psihică de la stadiul de conștientizare la cel de acțiune; pentru că, atunci când oamenii își pot identifica simptomele de stres, vor lua atitudine, făcând schimbări în viața de zi cu zi.
Pentru mai multe informații în legătură cu activitatea noastă, te rugăm să accesezi: http://med.stanford.edu/pmhw.
Citește și: