În următoarele 7 minute vei afla:
– De ce filtrele au devenit mai importante decât informația.
– Cum ne adaptăm tranziției către o nouă era, în care prioritățile sunt altele.
Cum trecem de la era informației la cea a autodezvoltării și a creativității? Simplu: ne adaptăm, pentru că tranziția e inevitabilă! Mai mult decât atât, lucrurile sunt deja în plină desfășurare, așa că schimbarea nu este chiar opțională. Adevărata întrebare este: “Cum ne adaptăm la schimbare”. De fapt, cum să procedăm pentru a ne bucura de ea.
Autocunoașterea ca formă de supraviețuire
Încep prin a parcurge, cât mai minimalist, ceea ce poate fi considerată o lecție sumară de istorie. Așa cum știm cu toții, lumea a evoluat treptat, și nu de mult se vorbea despre societăți agrare, în care fiecare producea ceea ce avea nevoie pentru consum, bazându-se pe ceea ce putea face cu mâinile proprii. Apoi, treptat, după inventarea motorului cu abur, s-a trecut cu pași fermi către industrializare. Se producea mai mult, nivelul de trai creștea, șomajul era, în mod paradoxal, într-un trend descendent, deși mașinile erau cele care făceau acum mare parte din treabă. La fel de treptat, o nouă expresie a început să definească dezvoltarea: informația a devenit putere. Astfel, informația a ajuns să fie cea mai prețioasă resursă.
De la planul material la visul care oferă sens
Apoi, în zilele noastre, privim cum se trece de la valoarea materială (prin satisfacerea acestei nevoi până la supra-saturație), la o lume în care avem voie să visăm, și este chiar indicat. Ceea ce se caută pentru a fi consumate sunt emoțiile, experiențele, trăirile, poveștile. Și acesta este motivul pentru care social media a devenit mai populară decât televizorul, iar acest mediu pregătește ridicarea autocunoașterii, a creativității și a autenticității la rang de resursă și combustibil al dezvoltării umane. De exemplu, omul va cumpăra în continuare masiv, însă va alege produsele care au în spate un vis, o poveste frumoasă în care să creadă.
Desigur, este bine să specificăm că trecerea de la o era la alta nu presupune anularea celei anterioare. Mai degrabă, putem privi lucrurile ca pe foile unei cepe: odată cu trecerea timpului, se adaugă noi valențe. De exemplu, nu poți slăvi creativitatea, în lipsa satisfacției materiale sau a accesului la informații, pentru că există o indiscutabilă interdependență. Am putea spune că societățile nu se schimbă fundamental, ci se îmbogățesc, capătă noi dimensiuni.
Creativitatea – puterea de a inova
Când auzim de creativitate, primele gânduri fug în direcția artei – pictură, muzică, dans etc, a modului în care cei care stăpânesc un anumit talent reușesc să surprindă, să îmbine, să transmită emoția din lumea lor interioară și celor din jur. Această nouă societate dedicată creativității nu este, însă, una dedicată artiștilor, adică nu în sensul clasic, ci este una a celor care știu să filtreze informațiile venite din mediu și să creeze în baza lor un context nou, o schimbare, un salt diferit cu potențial de creștere. Creativitatea este puterea de a genera noul, de a inova.
De ce autocunoașterea și autodezvoltarea au devenit sporturi spirituale internaționale
Deși se vorbește mai degrabă despre nevoia oamenilor de a avea o stare de bine, de a obține fericirea interioară (pentru că una dintre necesitățile cheie ale ființei umane este aceea de a avea sens în viață și la nivel universal și fericirea se construiește pe asta), capacitatea de a oferi sens este de obicei ocupată cu succes de către religii. Acestea oferă nu doar un sens pe perioada vieții, ci și unul veșnic, societatea actuală se hrănește din ce în ce mai puțin din religiile clasice.
Noua religie a societăților creative este credința în propria persoană. Magia și caracterul atotputernic, atribute asociate de obicei divinității, coboară acum în fiecare dintre noi. Conform credințelor actuale, fiecare dintre noi are posibilitatea de a fi tot ceea ce dorește să fie, avem puteri ce nu pot fi oprite atâta timp cât ne dorim un anumit lucru. Sigur, de aici apare și o infuzie de narcisism pe care o vedem zilnic în social media. Și tot de aici apar și căderile emoționale zdruncinătoare la contactul cu realitatea, care este uneori mai puțin dispusă să ne îngăduie atotputerniciile individuale.
Sistemul de filtrare sau sita prin care cernem lumea
Înainte de a discuta despre direcțiile de care este bine să ținem cont în era autocunoașterii e bine să subliniem importanța unui bun sistem de filtrare a informațiilor. Acest sistem a devenit aproape vital, cu atât mai mult cu cât ne confruntăm cu o intoxicare cu informații cu credibilitate îndoielnică. Nu pot fi făcute reguli rigide în baza cărora anumite informații pot trece ca fiind de păstrat. Însă, în perspectiva mea, există două aspecte foarte importante în sistemul de filtrare.
- Evită prejudecățile și etichetările. Deși discriminarea poate crea iluzia că te protejează de ceea ce este diferit, potențial (și iluzoriu) dăunător, sunt tocmai prejudecățile cele care îți provoacă un neajuns prin filtrul distorsionat și caricatural prin care te forțează să vezi lumea. Prejudecățile sunt sprijinite mereu de falsa cârjă a libertății. În realitate, tocmai ele sunt principala cauză a privării tale de libertate.
- Atunci când cântărești calitatea unei informații noi, în ideea de a o păstra în sistemul tău de referință, ghidează-te mereu în funcție de ce om ai vrea să fii. Modul în care filtrezi informațiile devine o adevărată semnătură personală.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Cum ne adaptăm în lumea autocunoașterii?
1. Toleranța, motorul creativității și al autenticității.
Așa cum menționam, toleranța și lipsa etichetelor sunt unele dintre principalele motoare ale creativității. Prejudecățile ne fac să percepem disproporționat și deformat realitatea. Iar o realitate pe care nu o vezi este o realitate pe care nu o poți controla, nu o poți întoarce decât împotriva ta. Noul se naște din posibilitatea de a vedea și accepta diferențele.
2. Evoluția tehnologică – departe de a fi Bau-Bau-ul umanității
Deși lumea virtualului și-a dovedit deja beneficiile pe care le poate aduce noilor societăți, încă creează teamă, mai ales în rândul părinților. Aici vedem adesea cele două categorii de părinți. Cei care resping din răsputeri contactul copiilor cu tehnologia și cei care o folosesc, fără a-i pune limite. Tehnologia, folosită corect, aduce un upgrade creierului uman și posibilității creative, dincolo de limitele imaginației noastre. Tehnologia poate fi un supliment/medicament minune, însă în doze necontrolate ne poate dăuna.
3. Autocunoașterea e vitală
Autocunoașterea a devenit una dintre resursele cele mai valoroase pe care le poți avea ca materie primă a oricărui proces creativ. A încerca să fii creativ în lipsa unei bune și asumate cunoașteri de sine este ca și cum ai încerca să creezi un vaccin, având doar cunoștințe de chimie din clasa a șaptea.
4. Antrenează mușchiul vulnerabilității
Însă nu vorbim de vulnerabilitatea ca fragilitate sau ca victimizare. Vulnerabilitatea care presupune acea permeabilitate la legăturile profunde cu cei din jur ne este benefică.
5. Încurajează diferențele
Chiar dacă tendința umană este, în mod cert, către uniformizare, inconștient ne dorim să anulăm diferențele pentru că ceea ce este altfel poate fi perceput ca și posibil pericol. Acesta este și unul dintre motivele pentru care rasismul este însoțit de multe ori de violență. Schimbarea și creșterea pot fi gândite însă doar cu o doză sănătoasă de acceptare a diferențelor.
6. Acceptă faptul că realitatea nu este opțională
De multe ori, un om despre care se spune că este creativ este privit ca un individ aerian, pierdut de reperele lumii concrete, cel puțin în perioadele creative. Însă, cum menționam, creativitatea nu este acum asociată exclusiv artei. Este o resursă complexă, indispensabilă oricărei acțiuni umane. În lipsa unei bune ancorări în prezent și în realitate, creativitatea este doar o idee care se pierde în stadiul de concept, nu capătă formă și implementare, deci se irosește.
7. Acceptă lumea lui Părerea mea este că…
Creativitatea nu este niciodată extremistă, chiar dacă folosește extremele. Creativitatea este joc, este potențial pur, este provocare emoțională și interculturală. Abandonarea discretă a reperelor rigide cu privire la tot și la toate face loc părerilor personale și a experimentărilor subiective: toate incontestabil importante în creativitate.
8. Renunțarea la presiunea perfecțiunii
Valoarea este dată acum de autenticitate, mai puțin de perfecțiune, de meticulozitate. Curajul de a încerca este ridicat la nivel de valoare must have a ființei umane, o upgradare care se afla, desigur, în legătură cu lucrurile anterior menționate. Diluarea reperelor rigide de corect-greșit în favoarea părerii personale și experimentării este un pilon al unei societăți creative.
9. Scutură-ți confortul intelectual
Pune mereu la îndoială tendințele către rigidizare pe care uneori le aduce maturizarea insuficient înțeleasă. Păstrează-ți mintea deschisă și încearcă să cauți păreri care contravin ideilor tale, chiar dacă, în timp, tendința fiecăruia este de a descoperi asemănătorul în cei din jur. Confortul intelectual nu este chiar mediul propice dospirilor creative.
10. Alege-ți job-ul smart
Și, nu în ultimul rând, având în vedere timpul îndelungat pe care-l petrecem la locurile de muncă, alege un job sau creează un business care se bazează pe toate cele spuse mai sus: un mediu de muncă în care, în care indiferent de rolul pe care-l ai, ești privit ca o resursă, nu ca pe un apendice executant.