În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce desenezi în timpul ședințelor.
– Cum să-ți stimulezi creierul să născocească o idee bună.


Indiferent că lucrezi într-un domeniu creativ prin definiție sau nu, creativitatea te poate ajuta să găsești soluții simple la probleme complexe, să depășești obstacole sau să fii lider mai bun. În plus, în aproape orice meserie există așteptarea (dacă nu presiunea) de a fi creativ, fie că ești un medic care trebuie să se descurce cu resurse limitate, un antreprenor care trebuie să atingă un milestone sau un specialist IT care trebuie să gândească moduri de a simplifica un proces. 

De ce e important să te joci

Când a fost ultima oară când ai văzut o persoană apăsată de responsabilități având o idee sclipitoare? Deși presiunea este emoția care te motivează să-ți îndeplinești sarcinile, adesea este și cea care-ți blochează resursele creative. De ce?

Pentru că termenele limită și responsabilitățile sunt specifice vieții de adult, pe când creativitatea e o calitate care izvorăște din copilul interior. Albert Einstein spunea că “Joaca e cea mai înaltă formă de cercetare”, în timp ce renumitul psiholog Abraham Maslow credea că “creativitatea presupune să te joci, în mod intenționat”. Henri Matisse a definit oamenii creativi ca fiind: “curioși, flexibili și independenți, cu foarte mult spirit de aventură și dragoste pentru joacă”, iar Picasso zicea că: “Fiecare copil e un artist. Provocarea e să rămânem artiști atunci când creștem”. 

Și sunt de acord, este o provocare să-ți ardă de joacă când trebuie să termini ceva urgent, să te simți independent sau să ai spirit de aventură când depinzi de nenumărați factori (deși ignorarea sarcinilor ți-ar putea oferi senzația că trăiești aventuros). Dar știința susține că o atitudine copilărească te poate ajuta să ai idei geniale, chiar dacă nu ești “genul creativ”. 

Responsabilitatea omoară creativitatea

Conform dr. Stephanie Carlson, expert în dezvoltarea creierului în copilărie la Universitatea din Minnesota, copiii își petrec două treimi din timp într-o non-realitate – un construct imaginar prin care specialistul a descoperit că joaca ajută la găsirea unor moduri alternative de a fi – și de a vedea o situație – și are ca rezultat un plus de creativitate și o abilitate îmbunătățită de a găsi soluții pentru probleme. În cadrul cercetării, Carlson a arătat că funcțiile executive (pe scurt, pârghiile autocontrolului) implică câteva procese mentale: memoria, controlul inhibitor (care te oprește să spui primul lucru care îți vine în minte) și flexibilitatea. După cum ai putea bănui, acestea nu sunt bine dezvoltate la copii. De fapt, cortexul prefrontal (zona responsabilă cu funcțiile executive) se dezvoltă abia în adolescență. Însă există într-o formă rudimentară și în copilărie, iar dr. Carlson a arătat că, la începutul vieții, aceste funcții lucrează în colaborare cu imaginația și creativitatea, pe când, mai târziu, funcțiile au tendința de a cenzura fantezia.

Iar un alt studiu a arătat că: “Atunci când adulților li se sugerează să-și imagineze că au șapte ani, rezultatele la testele de gândire divergentă (precum găsirea unor utilizări alternative pentru o roată de cauciuc) se îmbunătățesc simțitor”. De asemenea, rezolvarea creativă a problemelor este cea mai importantă trăsătură de leadership, conform unui studiu realizat de IBM.

Cum poți să-ți stimulezi imaginația?

Copiilor nu le e teamă să facă asocieri bizare, să-și exprime opiniile ridicole sau să greșească, dar în acea inocență stă și puterea de a crea. Însă noi ne dorim să fim ingenioși la orice vârstă! Din fericire, procesul creativ nu este o transă magică pe care o pot atinge doar aleșii, iar creativitatea latentă a copilului interior poate fi reaprinsă. 

Steve Jobs a demistificat complet procesul creativ spunând că: “Creativitatea înseamnă doar să faci legături. Când întrebi oamenii creativi cum le-au venit anumite idei, se simt puțin vinovați, pentru că n-au fost ei autorii, ci doar au observat ceva ce a devenit evident după o perioadă. Asta s-a întâmplat pentru că au putut să coreleze experiențe anterioare și să sintetizeze informații noi”. 

Dar cum putem să stimulăm creierul să facă conexiuni neașteptate, inedite, originale?

1. Crede că ești creativ!

“Indiferent că tu crezi că poți sau crezi că nu poți, probabil ai dreptate”, spunea Henry Ford, iar acest citat este parcă și mai convingător atunci când vorbim de o resursă intrinsecă. Bill Seidel, profesor la California Invention Center, își ruga elevii la începutul orei să ridice mâna dacă sunt creativi. Apoi le povestea despre studii care demonstrează că oamenii care se cred creativi sunt creativi și după aceea îi ruga pe elevi să ridice mâna din nou. Și din nou. Și nu se oprea până nu era toată clasa în picioare. Convingerea că ești o persoană creativă îți stimulează creativitatea, chiar dacă, uneori, poate ai nevoie de un pic de stimulare pentru a îmbrățișa această credință.

2. Îngrijorează-te mai puțin, joacă-te mai mult

De câte ori te surprinzi spunând că ți-ai dori să fii din nou copil, fără griji, facturi sau obligații?! Urmează această linie a gândirii și programează-ți câteva ore în care să te eliberezi de griji: impune-ți să te gândești la lucruri triviale, să dansezi prin casă sau chiar să te joci. Îngrijorarea cronică are efecte dăunătoare cauzate de excesul producției de cortizol, responsabil pentru depresie și anxietate: stări incompatibile cu creativitatea. Nu degeaba angajații Facebook sunt încurajați să se joace Lego în pauze.

3. Implică-ți pasiunile în procesul creativ

În 1933, electricianul Harry Beck a reimaginat în timpul liber harta metroului londonez ca diagramă de circuit, din pasiunea pentru proiectare, și a creat una dintre cele mai durabile piese de design din istorie. Implicarea propriilor interese și hobby-uri în procesul creativ poate duce la acele conexiuni inedite, la care se referea Steve Jobs. Chiar și pasiunile aparent inutile, precum desenele manga, documentarele de investigații sau grădinăritul pot duce le idei geniale, atunci când le suprapui într-un alt context.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


4. Pune întrebări

În special atunci când jobul tău e creativ prin definiție, poți întâmpina blocaje care-ți reduc productivitatea la zero. O metodă de a le depăși este, din nou, să te comporți ca un copil de cinci ani și să (te) întrebi lucruri. Chestionat în legătură cu calitatea indispensabilă a unui CEO pentru a avea succes în vremuri instabile, Michael Dell, Chief Executive la Dell, a spus că pariază pe curiozitate, deoarece oamenii curioși sunt mai înclinați să exploreze noi moduri de a face lucrurile. Deci, oare de ce e cerul albastru? Cum ar spune această poveste David Lynch? Ce soluție ți-ar oferi Bill Gates? Posibilitățile sunt nelimitate.

5. Ia-ți o vacanță solo

Călătoritul de unul singur poate fi un mod fantastic de a-ți descătușa potențialul creativ. Atunci când petreci timp în aeroporturi sau în trenuri, cumva, mintea umblă liberă, eliberată de rutină. La cererea unor scriitori, o companie de transport feroviar din SUA oferă rezidență gratuită celor care vor să scrie pe tren. Iar dacă jobul sau obligațiile familiale nu-ți permit o călătorie de capul tău, află că un lucru banal precum schimbarea locului în care lucrezi poate face minuni: da, acesta e motivul pentru care vezi mulți oameni cu MAC-uri prin cafenelele din oraș.

6. Urmează-ți visele!

Visele, atât cele de noapte, cât și cele pe care le ai cu ochii deschiși, sunt o sursă infinită de inspirație. Notează-ți și analizează-ți visele pe care le ai în timpul nopții pentru a obține o perspectivă nouă, pentru că “noaptea e un sfetnic bun”. Iar visele din timpul zilei sunt tot o manifestare a subconștientului. Când îți lași imaginația să zburde, atunci creierul este încurajat să facă asocieri neașteptate sau poate găsi soluții pentru o problemă serioasă, chiar dacă nu te gândeai la asta. Ai încredere în intuiția ta și în abilitatea de a depăși obstacole și nu te strădui peste măsură să vii cu idei geniale: creierul tău are toate datele, propriul lui ritm și reacționează rebel la presiune. 

7. Notează-ți ideile bune

De câte ori nu ți s-a întâmplat să zici că-ți notezi mai târziu o idee, înainte ca aceasta să dispară pentru totdeauna. Ține un jurnal prin care să notezi tot ce-ți trece prin cap, de la întrebări la soluții, pentru a-ți facilita comunicarea cu subconștientul, dar și pentru a-ți valorifica ideile. Iar dacă n-ai chef să scrii, poți măcar să desenezi sau să mâzgâlești: cercetările arată că mâzgâlitul este apanajul oamenilor creativi, dar funcționează și invers, mai exact, desenând fără noimă, îți stimulezi creativitatea.

Citește și:

Scurt ghid de creativitate

Secretul surprinzător al creativității

Author(s)

  • Lavinia Gogu

    editorialist

    Thrive Global România

    Lavinia Gogu este jurnalist, iar de-a lungul carierei a scris despre sănătate, nutriție, wellness, fitness, psihologie, spa, travel, skincare, beauty și lifestyle. A lucrat pentru mai multe publicații, precum revista ELLE sau eva.ro, dar o poți găsi și pe pe blogul personal, www.laviniagogu.ro. Lavinia s-a alăturat echipei Thrive Global România, având rolul de editorialist.