În următoarele 5 minute vei afla:
– Care sunt principalii inamici ai blugilor din liceu.
– De ce porția de cartofi prăjiți s-a triplat aproape în ultima jumătate de secol.
În plus, unii dintre factorii care nu te lasă să slăbești pot fi controlați. Într-o societate în care slăbitul este tot mai mult legat de un stil de viață sănătos, miza de a scăpa de kilogramele în plus crește vertiginos. Teoretic, ar trebui să fie simplu: decizi să slăbești, găsești informațiile necesare și, în câteva luni, ajungi la silueta dorită. În practică, nu e deloc așa, iar procesul depășește mult în complexitate controlul porțiilor sau al alimentelor pe care alegem să le mâncăm.
Și totuși, unii oameni slăbesc mai ușor decât alții. Să țină totul de voință, de metabolism sau este un cumul de factori? Ce ne influențează în procesul de slăbit, pe cine e OK să dăm vina (ca să schimbăm algoritmul, nu doar ca să găsim un țap ispășitor) și cum scăpăm de senzația de dezamăgire pe care o aduc momentele când cântarul se încăpățânează să arate o greutate prea mare? Iată principalii inamici ai blugilor din liceu.
Mediul alimentar în care trăim
Îmi amintesc cât de simplu era să alegi ce mănânci în curtea străbunicilor mei de la țară. Porneam cu un coș de rafie în grădină și alegeam câteva roșii, câteva fire de ceapă verde, un castravete cu formă caraghioasă și cam aici se opreau tentațiile culinare din vacanțele petrecute acolo. Acum, totul s-a complicat: magazinele alimentare mustesc de produse extraordinar de gustoase și de nesănătoase. Mai mult, dacă e să comparăm prețul mediu al unui kilogram de ardei gras cu cel al unei pungi de chipsuri, este limpede că hrana sănătoasă vine la un preț mai ridicat.
Porțiile cu care suntem obișnuiți au crescut de-a lungul timpului. Exemplul cel mai relevant vine de la gigantul Mc Donald’s. În 1955, o porție de cartofi prăjiți cântărea în jur de 68 de grame. Azi, porția mare de cartofi prăjiți cântărește aproximativ 170 de grame: mai mult decât dublu! Simpla idee de a mânca mai puțin este transformată într-un fel de sacrificiu de marketare a unor porții exagerat de mari. De fapt, a mânca mai puțin în modelul societății de azi înseamnă a mânca mai aproape de nevoile reale ale corpului nostru. Prețul mic al alimentelor nesănătoase și promisiunea unor porții mai generoase decât avem, de fapt, nevoie, sunt două capcane pe care le putem evita din momentul în care le conștientizăm. De ce te-ar bucura perspectiva de a mânca mai mult când prețul real nu este cel pe care îl plătești la casa de marcat, ci atunci când vezi că ai mai pus pe tine kilograme enervante?
Stilul de viață tot mai sedentar
Odată cu pandemia, am stat mai mult în casă cu toții. Dar hai să fim cinstiți: nici înainte nu eram departe de un stil de viață sedentar. Muncim mult în fața ecranelor, ne mișcăm puțin și ne-am obișnuit să mergem cu mașina inclusiv pe distanțe medii pe care le-am putea parcurge lejer pe jos. Viața în marile orașe este profund sedentară, iar sportul organizat presupune timp alocat lui, resurse financiare și multă voință. Până acolo, însă, există schimbări mici pe care le putem include în rutina zilnică.
Iată câteva idei de la Delia Robescu, redactor-șef al revistei Shape și instructor de yoga:
”Dansul este un exercițiu cardio excelent și te ajută să slăbești. În plus, e o activitate plăcută ce îți schimbă și starea mentală și îți aduce bună dispoziție. Ori de câte ori ai cinci minute libere, dă drumul la muzică și dansează pe melodia ta preferată. Dacă faci acest lucru de câteva ori pe zi, arzi calorii fără să resimți efortul.
Atunci când ești la computer, setează-ți alarma telefonului să sune în fiecare oră. Ridică-te de pe scaun și fă zece genuflexiuni. Ai grijă ca atunci când le execuți să nu desprinzi călcâiele de pe sol, să nu apleci trunchiul în față și să nu lași genunchii să treacă de linia degetelor de la picioare (să nu pui presiune pe articulații).
În fiecare dimineață, după ce te-ai trezit, poți face trei serii din Salutul Soarelui. Dacă nu știi cum să-l execuți, există nenumărate video-uri pe YouTube cu indicații. Îți recomand canalele de YouTube Denis Dochioiu și Veronica Alexe, profesori de yoga de top”.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Datele din codul nostru genetic
Dacă și tu ai acea prietenă care poate mânca aproape orice fără să se îngrașe, adevărul se află înscris în genele ei. Cel mai probabil, strămoșii ei au trăit într-o zonă în care hrana nu a reprezentat o problemă, așa că setările sale sunt mai lejere în privința stocurilor pe care organismul său le face. Iar dacă te îngrași din orice, probabil plătești tributul unor perioade din istoria veche a familiei tale, când foamea a reprezentat o problemă. Codul nostru genetic are datoria să ne asigure supraviețuirea. Așa că senzația de foame și modul în care procesăm caloriile se leagă de ADN-ul nostru, după cum demonstrează studiul Universității Cambrigde: persoanele care au tendința să nu se îngrașe au o anumită structură genetică și nu neapărat mai multă voință sau disciplină. Coordonatorul studiului, profesorul Farooqi, explică: ”E simplu să judecăm și să criticăm persoanele cu probleme de greutate, însă știința ne demonstrează că lucrurile sunt mult mai complexe decât par la prima vedere și că avem mai puțin control asupra greutății noastre decât ne place să credem”.
Voința și motivația corecte
De cele mai multe ori, impulsul de a slăbi apare fie când ne lovim de probleme de sănătate generate de greutatea prea mare (obezitatea este un factor de risc inclusiv în Covid) sau când ne simțim expuși (ah, costumul de baie!). Însă aceste rațiuni pot motiva pe termen scurt. Dana Olaru, psihoterapeut cu formare în psihoterapie cognitiv-comportamentală, explică: ”Motivația cea mai puternică este cea personală. E foarte important acest lucru. Să-mi doresc eu să o fac. Nu mama, nu tata, nu cățelul sau purcelul, ci eu. Pentru că primul pas către schimbare este să mi-o doresc. Și să știu de ce vreau să slăbesc, să-mi definesc clar motivele și planul. Poate fi de ajutor să le scriu pe o hârtie pe care să o am cu mine mereu. Ajută, de asemenea, să-mi imaginez cum e să simt emoția de mulțumire, de satisfacție, cum e să mă simt bine în pielea mea, să-mi imaginez cum voi arăta, cum mă voi îmbrăca, cum nu voi mai căra kilogramele în plus zi de zi după mine.
Demotivează cel mai mult dezamăgirea: când rezultatele întârzie să apară sau nu se încadrează în planul nostru. De aceea, e important ca planul să fie realist și să știm că vor exista obstacole, cum este perioada de platou, în care nu slăbim. Dar poate fi privită ca o perioadă în care nu am luat kilograme în plus, ceea ce e o victorie în sine.
Aș vrea să-i încurajez pe cei care pornesc pe acest drum să fie buni cu ei. Atunci când se simt descurajați sau când mai fac un pas înapoi sau pe lângă drum, să țină cont că drumul către schimbare nu este drept, are curbe și obstacole care nu sunt un eșec. Să fie buni cu ei și atunci când reușesc să-și atingă obiectivele, să se bucure și să-și dea credit. De multe ori uităm să facem asta”.
Influența societății și politicile de sănătate publică
Dacă privim retrospectiv, în urmă cu doar 50 de ani, fumatul era marketat ca un gest cool, cu legătură intrinsecă cu spiritul rebel și cu libertatea personală. Pe măsură ce lumea medicală a făcut presiuni asupra guvernelor lumii să schimbe politicile de sănătate publică în legătură cu fumatul, bărbatul Marlboro s-a estompat în mentalul colectiv, iar imaginile cu James Dean și țigara sa emblematică și-au pierdut din farmec. Percepția publică asupra fumatului a devenit una mult mai rezervată, iar reclamele la fast-food și alte mâncăruri nesănătoase ar putea avea același destin.
Conform unui articol publicat pe HuffPost, când adolescenții privesc o reclamă la fast-food, li se activează în creier centrul recompensei mai mult decât în fața altor reclame. Nefiind un proces conștient, este dificil să controlăm aceste reacții indiferent de vârstă. Imaginea unui burger plin de grăsimi și carbohidrați ne face să ne dorim cu ardoare să consumăm nu neapărat acel burger, ci orice alt aliment care conține grăsimile și carbohidrații respectivi. Senzația de poftă este ușor de confundat cu cea de foame, iar caloriile ingerate sunt complet inutile din punct de vedere biologic. Mihai Cristian este chef și antrenor personal, iar acum trăiește și muncește în New York. Propunerea sa este să înlocuim gustările nesănătoase cu alimente de calitate: ”Am mereu fructe uscate în bucătărie și în rucsac, când nu sunt acasă. Gustările mele și cele pe care le recomand clienților mei sunt caju, merișoare, stafide, alune și, uneori, felii de banane deshidratate. Ciocolata trebuie mâncată cu măsură, 3-4 pătrățele și doar dacă este ciocolata neagră. Un alt “secret” este să ai mereu fructe proaspete pe masă, dar mâncate și ele cu măsură. În loc de sucuri îndulcite, alegem apă minerală cu lămâie, dacă ne e poftă de senzația de aciditate, sau suc proaspăt de portocale sau grepfrut pentru pofta de dulce. În loc de chips-uri, când stăm pe Netflix, ronțăim morcovi baby, iar pentru un plus de savoare îi putem mânca cu humus”.
Citește și: