În următoarele 5 minute vei afla:
– De ce merită să oferi atenție lucrurilor pe care le faci “pe pilot automat”.
– Care sunt motivele pentru care merită să meditezi, chiar și atunci când nu mai ai nevoie de încă un lucru de bifat pe listă.
Una dintre cele mai bune – și cele mai la îndemână – căi prin care putem deveni mai sănătoși și mai fericiţi este reprezentată de tehnicile de mindfulness și de meditaţie. Oricare dintre elementele Bunăstării va fi dezvoltat prin practicarea meditației și, într-adevăr, studiile au demonstrat că metoda mindfulness și meditaţia au un impact pozitiv real asupra celorlalte trei fundamente ale celei de-a Treia Metrice – Înţelepciunea, Miracolul și Dăruirea.
Când am auzit pentru prima dată de tehnica mindfulness, am fost confuză. Mintea mea era deja destul de aglomerată și aveam nevoie să o golesc, nu să mă concentrez la nimic. Îmi imaginam propria minte ca pe un fel de sertar din casă, pe care-l umpli cu mărunţișuri de care nu ai nevoie – tot îndeși în el lucruri și speri că nu se blochează. Apoi am citit lucrările lui Jon Kabat-Zinn despre mindfulness și totul a început să se clarifice. „În limbile asiatice“, scria acesta, „cuvântul pentru minte și cel pentru inimă sunt identice. Așa că, atunci când auzim cuvântul mindfulness («plin de minte»), trebuie să auzim și heartfulness* («plin de inimă») pentru a-l putea conceptualiza, și, mai ales, pentru a-l putea înţelege ca pe un modus vivendi.“
Cu alte cuvinte, tehnica de mindfulness nu are legătură numai cu mintea, ci și cu întreaga noastră fiinţă. Când suntem numai minte, lucrurile pot deveni rigide. Când suntem numai inimă, se poate naște un haos. Folosite separat, conduc la stres. Când sunt folosite împreună însă, cu inima conducându-ne prin empatie, iar cu mintea călăuzindu-ne cu ajutorul concentrării și a atenţiei, devenim o fiinţă armonioasă. Cu ajutorul tehnicilor de mindfulness, am descoperit o practică ce m-a ajutat să fiu pe deplin conștientă de momentul prezent, chiar și în cele mai agitate zile.
„Care a fost cel mai bun moment al zilei?… Cel mai adesea, este acel moment în care aşteptai pe cineva sau îl conduceai undeva sau poate, pur şi simplu, te plimbai de colo‑colo în parcare, în timp ce admirai petele de benzină şi urmele negre de pe asfalt. Odată, momentul acesta a fost când conduceam şi am trecut pe lângă o casă din lemn, care strălucea puternic, inundată de lumina soarelui, după care m‑am cufundat în umbra unor copaci, care se reflectau în parbrizul maşinii ca nişte stropi prelingându‑se şi întinzându‑se pe tot geamul.“
– Nicholson Baker
Mark Williams și Danny Penman oferă o varietate de modalităţi simple și rapide de practică a tehnicilor de mindfulness, printre care și „renunţarea la obiceiuri“. În fiecare zi, săptămână de săptămână, alege-ţi un obicei, cum ar fi spălatul pe dinţi, băutul cafelei sau dușul de dimineaţă și, pur și simplu, fii foarte atent la ce presupune această activitate. Nu este vorba neapărat să renunţi la obiceiuri, ci să le dai o altă dimensiune, adică să iei o activitate care funcţiona pe pilot automat și să o pui pe lista de lucruri pe care le tratezi cu atenţie. Autorii scriu că „ideea este ca activitatea respectivă să nu te facă să te simţi diferit, ci pur și simplu să-ţi permită un pic mai multe momente, pe parcursul unei zile, când ești «conștient». Dacă observi că începi să te gândești la altceva în timp ce faci lucrul respectiv, încearcă simplu să vezi unde ţi-a zburat mintea și apoi adu-o ușor cu blândeţe înapoi, în prezent“.
Îmi place foarte mult ideea de a-mi aduce mintea cu blândețe înapoi, în prezent – o spun fără nicio observaţie negativă la adresa rătăcirii acesteia. Pentru cei care sunt părinţi sau care au avut grijă de copii mici, mai mult ca sigur că acesta va fi un proces familiar, o comparaţie deloc nepotrivită pentru mintea noastră modernă, obișnuită cu multitaskingul. În ceea ce privește meditaţia, aceasta este o parte importantă din viaţa mea de mult timp. Mama ne-a învăţat, de fapt, pe mine și pe sora mea mai mică, Agapi, cum să medităm, chiar de la vârsta de treisprezece ani.
Deși cunosc avantajele meditației din adolescență, întotdeauna a fost o provocare pentru mine să-mi găsesc timpul necesar pentru așa ceva – simțeam că trebuie să „fac“ meditaţie și chiar nu mai aveam timp pentru încă un lucru greu „de făcut“. Din fericire, un prieten mi-a explicat, într-o zi, că nu trebuie să fac niciun efort să ajung la meditație pentru că meditația va ajunge la mine. Această perspectivă mi-a deschis o ușă. Singurul lucru pe care trebuie „să-l faci“ în practica meditaţiei este să nu faci nimic. Chiar și faptul că scriu acum că nu trebuie „să fac“ nimic mă relaxează.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
M-am convins că meditaţia se poate face, de fapt, în etape foarte scurte, chiar și când ne aflăm în mișcare. Respirația, de exemplu, este un proces care are loc inconștient. Oricând găsim un moment, putem să observăm că inspirăm și expirăm aerul fără să ne propunem să facem acest lucru în mod conștient. Eu îmi dau seama când m-am „conectat“, când încep să meditez, pentru că în acel moment trag, de obicei, aer adânc în piept sau îl expir cu putere. Într-un fel, motorul tehnicilor de mindfulness nu se oprește, așadar, niciodată. Ca să profităm de avantajele acestei metode, nu trebuie decât să fim prezenţi și atenţi.
Chiar și respiraţia are ceva sacru în ea. Uneori, când ţin un discurs, mai întâi îi rog pe toţi cei prezenţi în sală să se concentreze la felul în care inspiră și expiră aerul timp de zece secunde. Este extraordinar să vezi cum o sală întreagă care, cu doar câteva momente mai înainte, zumzăia cu o energie haotică este învăluită brusc de calm, atenţie și de un sentiment de sacru. Este o transformare vizibilă.
Există multe forme de meditaţie, dar, pe oricare aţi alege-o, este important să ţineţi minte că avantajele sunt la îndemâna oricui. Şi singurul preţ pe care trebuie să-l plătiți sunt câteva momente de atenţie.
Sora mea, Agapi, a fost dintotdeauna o persoană spirituală înnăscută, care m-a călăuzit de-a lungul vieţii și care m-a înconjurat cu cărţi și oameni deosebiţi, încurajandu-mi propriile căutări spirituale. Odată m-a sunat când eram la un hotel din Kalamazoo, Michigan, la 5:00 dimineaţa, ca să am timp să meditez înainte să înceapă o nouă zi epuizantă turneului de promovare a cărţii mele.
Când eram copil, meditaţia era un remediu pentru aproape orice. Mama ne convinsese că, dacă medităm, vom putea să ne terminăm temele mai repede și să avem note mai bune. Ştiam că meditaţia ne liniștea și ne împăca atunci când lucrurile nu mergeau cum voiam noi, dar am observat că ne făcea și să ne simţim mai fericite. Iar acum știinţa ne-a adus dovezi clare în sprijinul acestei teorii. La drept vorbind, ce făcea mama era să vândă sub preţ beneficiile meditaţiei. Iată că știinţa a preluat înţelepciunea antică, iar rezultatele sunt copleșitoare și fără de tăgadă.
Studiile din prezent ne arată că exersarea practicilor de meditaţie și de mindfulness ne afectează simţitor toate aspectele vieţii – corpul, mintea, sănătatea fizică, starea de bine spirituală și emoţională. Nu se poate spune că reprezintă un izvor de tinereţe în adevăratul sens al cuvântului, dar nici departe nu este de așa ceva.
Când te gândești la toate avantajele meditaţiei – care devin din ce în ce mai numeroase, în fiecare zi –, nu este nicio exagerare să o privim ca pe un leac miraculos.
Articolul conține fragmente din Thrive – Cea de-a treia metrică pentru redefinirea succesului și crearea unei vieți pline de bunăstare, înțelepciune și miracol, Arianna Huffington, volum apărut la Publica, Ediția II 2020.
