În următoarele 3 minute vei afla:

– Cum ajuți la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră dacă mănânci legume și fructe cultivate în zona în care locuiești
– De ce în iunie găsești cele mai gustoase cireșe.


Acest stil de viață presupune să mâncăm fructe și legume care sunt de sezon, cum ar fi pere toamna, portocale iarna, cireșe primăvara, roșii vara și așa mai departe. Această sezonalitate se referă, în special, la culturile de fructe și legume care depind de vreme și alte condiții naturale de creștere (de exemplu, căpșunile cultivate în timpul verii, sezonul lor natural, sunt mai hrănitoare și mai aromate decât căpșunile cultivate în timpul iernii). Pentru alimentele de origine animală, mâncarea sezonieră este mai puțin importantă.

Cultivarea și consumul sezonier nu numai că garantează un produs aromat, dar permite solului să-și mențină resursele naturale fără intervenția umană, sau cu o intervenție cât mai redusă.

Alimentația sezonieră: beneficii pentru sănătate

În loc să mâncăm același grup mic de fructe și legume preferate pe tot parcursul anului, alimentația sezonieră încurajează o dietă variată, care ne va oferi vitamine și minerale importante pentru organism, pe care s-ar putea să nu le obținem având același obicei de consum tot timpul.‌

Consumul și producția în extra-sezon presupun intervenția omului pentru a conserva acele produse (recolte) pentru câteva luni mai târziu sau crearea artificială de condiții meteorologice sezoniere. Toate aceste tehnologii se realizează cu ajutorul unui consum ridicat de forță de muncă, de energie și de apă. În plus, alimentația sezonieră susține alimentația durabilă.

Atât alimentația durabilă, cât și cultivarea sezonieră se bazează mai mult pe resurse naturale și mai puțin pe surse artificiale pentru a furniza hrană. Reducerea risipei alimentare și încurajarea planificării alimentare pe termen lung sunt alte obiective ale alimentației durabile.

Pași pentru a începe să consumați alimente de sezon

Verificați ce fructe și legume sunt de sezon pentru zona dumneavoastră (în cazul în care locuiți de puțin timp în acest loc). Dacă nu v-ați mutat, încercați să vă amintiți ce fructe și legume obișnuiați să mâncați în copilărie. Care erau fructele de care vă bucurați în vacanța de vară, dar în cea de iarnă? Care era gustul salatei de roșii vara și cum e ea acum în timpul iernii? Globalizarea ne permite să consumăm fructe și legume cât mai exotice, indiferent de anotimp sau de distanța de țara lor de origine.

În afară de sustenabilitatea culturilor, ar trebui să ținem cont și de biodisponibilitatea organismului nostru de a le metaboliza, de posibilii alergeni care pot fi introduși (vezi contaminarea speciilor de pești cu fructele de mare sau a diferitelor tipuri de nuci cu arahidele), de substanțele folosite pentru a le păstra prospețimea în timp și spațiu.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Însă nu trebuie să te îngrijorezi că poftele tale pentru un anumit aliment vor rămâne fără răspuns în afară de câteva luni pe an. Poți deshidrata, mura, conserva produse în timpul sezonului, pentru a le folosi în extrasezon și astfel vei păstra fructele și legumele de sezon pentru mai târziu.

Mâncarea sezonieră este simplă, sănătoasă și bună pentru mediu

Mâncarea locală nu trebuie să călătorească atât de mult pentru a ajunge pe raftul magazinului din proximitate și apoi în farfurie, iar asta ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și contribuie la reducerea amprentei noastre de carbon.

Aceste „lanțuri” scurte susțin economia locală  (inclusiv fermierii locali și alți producători mici), încurajează agricultura durabilă și facilitează urmărirea lanțului de aprovizionare de la punctul de origine, pentru a evalua practicile ecologice, până la consumatorul final.

Așa ne putem convinge că alimentele au trecut prin standarde de siguranță apropo de prospețime și compoziție chimică. Reglementări stricte cu privire la aditivi, pesticide, erbicide etc. asigură siguranța alimentelor, și pot fi mai ușor de urmărit de la producătorii locali.

Sunt alimentele locale mai hrănitoare?

Există mai mulți factori care influențează valoarea nutritivă a produselor, inclusiv varietatea și rotirea culturilor, modul în care se desfășoară cultura, maturitatea produselor la recoltare, depozitarea, procesarea și ambalarea. Alimentele cultivate local pot avea o valoare nutritivă mai mare, deoarece li se acordă mai mult timp pentru coacere.

Conținutul lor de vitamine și minerale depinde de practicile oamenilor de-a lungul liniei de producție, de la sămânță, la masă finită, indiferent dacă produsele sunt locale sau transportate de la distanță.

Produsele precum broccoli, fasole verde, kale, ardei roșu, roșii, caise și piersici sunt susceptibile la pierderi de nutrienți, atunci când sunt recoltate și transportate de la distanțe mai lungi, în timp ce cele mai consistente precum merele, portocalele, grepfrutul și morcovul își păstrează nutrienții, chiar dacă parcurg distanțe mari.

Citește și:

Cele mai frecvente greșeli nutriționale pe care le facem

Arianna Huffington: Hrana pentru creier, noua frontieră în alimentația sănătoasă

Author(s)

  • Maria Martac

    biolog, tehnician nutriționist, health coach

    Licențiată în biologie, Maria Martac a activat atât în învățământ, cât și în industria medicală, unde a făcut marketing și promovare. Petrecând mult timp printre medici, în spitale și cabinete medicale, a venit cumva firesc dorința de a deveni antreprenoare în domeniul sănătății, apoi tehnician nutriționist (recunoscut de Ministerul Muncii) și blogger pentru minte și suflet. Recent, a hotărât să urmeze cursuri aprofundate de nutriție, obținând certificarea de heath coach la o școală internațională (Dr. Sears Wellness Institute). O găsești pe MariaMartac.ro).