În următoarele 3 minute vei afla:
– Care este diferența dintre diete și respectarea unor reguli.
– Ce ar trebui să facem atunci când decidem să eliminăm din regimul nostru alimentar carnea și produsele lactate.
Alimentaţia sănătoasă este, fără îndoială, unul din aliaţii noștri în prevenţia multor boli, chiar şi a bolilor grave. Acest lucru este un fapt ştiut şi acceptat de toată lumea. Dar atunci când întreb pacienţii ce cred că înseamnă o alimentaţie sănătoasă, constat că cei mai mulţi au informaţii amestecate: unele corecte, altele corecte doar într-un anume context, iar altele total greşite. Acesta este motivul pentru care consider că educaţia nutriţională trebuie să fie parte obligatorie a formării noastre. Modul în care alegem să ne hrănim şi să trăim va influența starea noastra viitoare de sănătate.
Benefic este să consumăm toate grupele alimentare pe care ni le oferă natura. Echilibrul vine nu din a scoate alimente din meniul nostru, ci din a le consuma pe fiecare în cantiatea necesară bunei funcţionări a organismului.
Iată câteva sfaturi pentru a evita cele mai frecvente şi potenţial nocive greşeli de alimentaţie:
Fie că-și doresc să slăbească, fie că la un control de rutină constată ca au modificări metabolice (depistate prin analizele uzuale), există cel puţin un moment în viaţa fiecăruia când decide că e momentul să ţină o „dietă”. Însă, din start, această abordare este greşită. Corpul nu are nevoie de diete, mai ales de cele foarte restrictive, are nevoie de urmarea unor reguli, care treptat să devină o rutină, adică un stil de viaţă. Prin urmare, soluţia nu este înfometarea, înţelegând prin asta un regim extrem de sărac în calorii sau pauze foarte lungi între mese. Soluţia este analiza atentă a modului de alimentaţie zi de zi pe o perioadă de 7-10 zile şi corectarea pas cu pas a greşelilor de alimentaţie. Acesta este cu adevărat rolul unui nutriţionist: să-l înveţe pe cel din faţa sa cum să se alimenteze, pentru a fi în acord cu modul de funcţionare al organismului.
Dietele restrictive
Oferă o aparentă rezolvare a problemei. Cel mai bun exemplu în acest sens este scăderea temporară în greutate, cu chinul unei diete, ca apoi, după revenirea la alimentaţia anterioară, să revină și kilogramele, uneori chiar câteva în plus. Celebrul efect yo-yo. Însă ping-pong-ul acesta între normoponderal-supraponderal-obez nu este numai neplăcut din punct de vedere estetic sau ca stimă de sine, este dezavantajos profund metabolic, iar în timp pot aparea probleme de sănătate. Argumente în defavoarea dietelor restrictive sunt şi privarea de anumiţi nutrienţi foarte importanţi pentru funcţionarea normală a organismului şi, deloc de neglijat, starea de nervozitate şi frustrare pe care le aduc.
Raportarea la categoria glucidelor
Mulţi cred că alimentaţia sănătoasă înseamnă neapărat eliminarea glucidelor. Însă adevărul este că jumătate din energia necesară funcţionării corpului trebuie să fie asigurată de glucide. Ce trebuie precizat este că nu toate glucidele sunt la fel: între zahăr şi produsele derivate din cereale integrale nu există semnul egal. Sunt alimente total diferite şi cu impact diferit din punct de vedere metabolic. Dacă zahărul este un condiment, şi atât el ca atare, cât şi produsele în care este încorporat trebuie consumate rar sau/şi în cantiate limitată, produsele din cereale integrale trebuie să fie zilnic pe masa noastră, în cantitate adaptată necesarului fiecăruia.
Eliminarea cărnii şi/sau a lactatelor
Există opinii potrivit cărora carnea sau produsele lactate ar fi nocive şi unii decid să le elimine din alimentaţie. Aceste opinii nu sunt susţinute de dovezi ştiinţifice cu semnificaţie statistică. Atât carnea, cât şi produsele lactate sunt foarte valoroase din punct de vedere nutriţional, şi este normal să facă parte din alimentaţia noastră, în cantitatea adaptată necesarului fiecăruia. Cei care decid să le scoată trebuie să aibă o discuţie cu nutriţionistul ca să ştie cum să compenseze eliminarea acestor grupe alimentare din hrana zilnică.
Aportul insuficient de legume
Jumătate din conţinutul farfuriei ar trebui să fie reprezentată de legume, măcar la două din cele trei mese zilnice. Din discuţiile de zi cu zi constat că mulţi nu mănâncă legume în cantitate suficientă, fie din lipsă de organizare, fie din comoditate, fie că nu reprezintă alimente preferate.
Orarul alimentar
Mulţi n-au niciun program de masă: micul dejun nu există sau e reprezentat de cel mult o cafea, urmează diverse ronţăieli în timpul zilei, iar la finalul ei, o masă abundentă, mult peste necesarul de moment, dar cât să compenseze tot ce n-au mâncat peste zi, că trebuie să bifăm numărul de calorii, precum şi confortul psihologic că ne-am „premiat” după o zi de muncă.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Aşa ajunge cina să fie cea mai importantă masă a zilei. Cred că avem datoria de a rezerva corpului 20-30 minute de trei ori pe zi, timp în care să-i oferim atât aportul energetic, cât şi cel nutriţional şi, bineînţeles, şi confortul psihic al unei mese decente luate în liniște. Poate părea un lux pentru unii, însă este de fapt o necesitate şi un semn de respect faţă de propriul corp, care ne susţine şi însoţeşte zi de zi.
Aportul insuficient de apă
Lipsa consumului suficient de apă îngreunează atât funcţionarea rinichilor, cât şi eliminarea produşilor care sunt indezirabili organismului. Mulţi cred că aportul de apă ar trebui dictat de senzaţia de sete, însă senzaţia de sete apare când se instalează deja un grad de deshidratare.
Alimentaţia echilibrată nu înseamnă privarea de alimente, ci presupune moderație, varietate şi respectarea unor reguli ce ar trebui deprinse cât mai devreme în copilărie. Cu imaginaţie, cu răbdare şi informare corectă putem să ne alimentăm şi sănătos şi gustos.
Citește și:
7 lucruri despre nutriție pe care mi-aș fi dorit să le știu mai demult
Arianna Huffington: Hrana pentru creier, noua frontieră în alimentația sănătoasă