În următoarele 5 minute vei afla:
– De ce nu te poți hrăni din sushi precum un japonez.
– Care sunt tips-urile pentru un shopping de alimente inteligent și hrănitor.
În mintea mea, nimic nu se compară cu parfumul intoxicant al unei roșii cărnoase, din grădina bunicii, cu cireșele de mai, ori cu pepenele aromat, copt, atât de dulce încât ți se topește sufletul. Și nu, aici nu mă refer la efectul madlenei lui Proust, la gusturile care mă teleportează în era inocenței, ci la faptul că, în țara noastră, suntem binecuvântați cu roade extrem de gustoase. Odată, în timp ce mâncam o porție de pepene insipid și inodor în Bali, am întrebat ghidul: ”Cum e posibil să fie atât de roșu și să n-aibă nici un gust?! La noi în țară, pepenele, când are culoarea asta aprinsă e… absolut divin!”. ”Sunt mai multe posibilități”, mi-a sugerat el. ”Pe de o parte, desigur, poate e alt sortiment. Pe de altă parte, voi aveți un singur sezon de pepeni, deci practic, planta se hrănește din pământ pe tot parcursul anului pentru un fruct, în timp ce noi avem trei recolte pe an, datorită climei calde și umede. Dar te-ai gândit vreodată că-ți place mai mult pentru că e crescut în pământul natal?”, m-a întrebat el.
Iar asta m-a dus cu gândul la interviul pe care i l-am luat acum mai mulți ani prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, cu mult înainte ca sezonalitatea să devină un trend de nutriție, dar și de fine dining. Atunci, nutriționistul mi-a explicat că, deși iubim sushi, sistemul nostru digestiv n-are bacteriile necesare să proceseze algele din compoziție, iar acestea trec prin noi ca gâsca prin apă, fără să obținem vreun beneficiu, în timp ce japonezii au sistemul digestiv echipat să descompună și să sintetizeze substanțele din ele. La fel și cu avocado, care e un aliment delicios, bogat în grăsimi benefice și potasiu, însă pentru că noi suntem prima generație care are acces la el, organismul nostru nu-l cunoaște foarte bine și ne poate ridica colesterolul. Dar și reciproca e valabilă. Spre exemplu, o mare parte din populația chineză nu are enzimele necesare pentru a procesa nici laptele și nici alcoolul. Oare cine e mai câștigat?
Globalizarea a deschis cutia Pandorei către gastronomiile lumii, dar și către fructe și legume pe care le-am introdus recent în alimentație. Și, hipnotizați de atâta varietate și de nou, putem neglija faptul că transformarea unor alimente în trenduri de Instagram poate duce la dezechilibre în ecosistemele unor țări (chiar îți recomand un documentar Netflix pe această temă), deoarece cultivarea lor în exces nu este sustenabilă. Și nu putem subestima faptul că roadele pământului de care aparținem ne ajută să înflorim, ne aduce mai multe beneficii nutritive și le găsim mult mai apetisante. Iar dacă adăugăm în această combinație și sprijinirea fermierilor locali și a afacerilor autohtone, cred că avem suficiente argumente să mergem la piață.
Sezonalitatea, un trend necesar
Sezonalitatea, așa cum e denumită bucătăria de sezon, a devenit de câțiva ani un trend internațional, pentru că atât nutriționiștii, cât și chef-ii au înțeles beneficiile fructelor și legumelor autohtone, consumate în sezon. Ana Roš, unul dintre cei mai renumiți chef-i de talie mondială, a declarat într-un interviu că atribuie sezonalității succesul restaurantului său Hiša Franko, din Slovenia: “Cred că principalul atu care stă la baza individualității lui este că noi respectăm teritoriul și nu mințim în legătură cu asta; respectăm și succesiunea anotimpurilor și nu mințim nici în legătură cu asta. Iar atunci când respecți și tradițiile culturale ale locului, și ingredientele de sezon, specificul bucătăriei tale nu poate fi reprodus, să zicem, la Barcelona, Tokyo sau Copenhaga, pentru că acolo nu se găsesc produsele tale. Și asta face ca bucătăria noastră să fie unică!”, a declarat Ana Roš.
Însă și chef-ii de la noi au preluat această tendință. Daniel Pălici, chef la Maze Farm to Table, un restaurant care s-a remarcat în București datorită principiului sezonalității fructelor și legumelor locale, dar și pentru inițierea trendului New Romanian Cuisine, spune că, pentru el, sezonalitatea e o normalitate: ”În primul rând, când vorbim de beneficiile sezonalității, eu ma gândesc la gust. O legumă/un fruct are un gust nemaipomenit sau, mai bine zis, are gustul care trebuie și aportul ideal de vitamine doar în plin sezon. Sezonalitatea pentru mine nu reprezintă o modă, ci mai degrabă o normalitate. În primul rând, profit de fiecare ingredient atunci când trebuie, cu un cost cât mai eficient. Spre exemplu, ai un preț optim al căpșunilor în luna mai față de noiembrie (deși n-ar trebui deloc sa căutăm căpșuni în noiembrie). În plus, ca chef, când optezi pentru ingrediente autohtone, sprijini fermierii locali, obicei pe care ar trebui să-l deprindă orice consumator, pentru că, în opinia mea, degeaba alergăm prin Herăstrău dacă zilnic mâncăm numai lucruri pline de aditivi.
Dar sezonalitatea mai înseamnă pentru mine și adaptabilitate. Natura n-o să fie niciodată la fel, n-o să-ți ofere aceleași lucruri de la un sezon la altul, iar acest fapt îți oferă șansa să fii creativ, mereu într-o continuă mișcare și cercetare. Iar după mine, New Romanian Cusine, unul dintre cele mai recente trenduri printre restaurantele bucureștene, înseamnă mai degrabă potențarea ingredientelor locale, nu neapărat un nou nume pentru o rețetă tradițională la care încerc să-mi aduc aportul din punct de vedere gustativ și olfactiv. Mă bucură să văd că e o întreagă mișcare abordată de oameni foarte talentați, care încep tot mai des să se uite în “curtea” lor. Asta se întâmplă de câțiva ani, iar pentru mine acest lucru este un progres. În izolare, am avut mult timp liber să experimentez cu ingrediente neobișnuite, precum anumite mucegaiuri comestibile, și abia aștept să le încorporez în rețete, alături de crudități proaspete de la fermieri cu etică”, explică chef-ul.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Hrană, în ritmul naturii
“Am crescut cu fructe și legume cultivate în grădinile și livezile bunicilor mei, deci știu foarte bine aroma lor, dar și perioadele în care e normal să rodească, în funcție de anotimp. Îmi amintesc lădițele de pere păstrate toamna târziu de bunicul Moșulică în pod… și parfumul lor. Dar și de cireșele aromate de mai. Așa că niciodată nu mi s-a făcut poftă de cireșe în decembrie, dar nici în august, când apăreau de obicei pepenii. E adevărat că iarna nu pofteam la salată verde, ci la șunculițe și cărniță cu murături. Am mâncat și continui să mănânc în același ritm în care natura ne oferă roadele ei aici, în România. Dacă facem acest lucru, ne echipăm corpul cu multe dintre uneltele de care are nevoie pentru a se reface și pentru a trece ușor prin anotimpuri. Vara corpul are nevoie să se hidrateze și alegerile noastre merg către fructe zemoase (pepene, caise, piersici) și legume (castraveți, roșii, ardei etc), toamna el face tranziția de la cald la vremea rece și vom mânca mere, pere, plus legume, precum dovleac, varză etc, iar primăvara ne ajutăm corpul să se detoxifieze cu legume cu frunze verzi, precum salata verde, leurda, spanacul.
Dar hrana în ritmul naturii ajută omul și să se conecteze la ea, ceea ce noi, în mediul urban, am cam uitat. Iar copiilor noștri merită să le reamintim cum e să ne conectăm la natură. În felul acesta, ne conectăm și la corpurile nostre, care au în mod natural tendința de a aștepta cu nerăbdare anumite alimente în anumite momente ale anului, cum spuneam.
Fructele și legumele de sezon sunt mai sănătoase și mai gustoase, căci cresc natural, la lumina soarelui, fără grabă, și sunt deci pline de nutrienți și antioxidanți.
În plus, un argument important care ar trebui să te convingă să cumperi local: e mai ieftin, susținem producătorii noștri și crearea de comunități în jurul lor. Iar legumele și fructele vin de aproape, deci trece mai puțin timp de la culesul lor până ajung pe masa noastră. Prin urmare, există șanse mai mici de a se pierde din nutrienți sau să se polueze mediul prin transportul lor”, explică Florina Badea, health&wellness coach.
Sfaturile nutriționistului pentru shopping inteligent de legume și fructe locale
- În localitățile de pe lângă marile orașe, sunt ferme mai mari sau mai mici, pe care le puteți vizita săptămânal. Multe dintre ele au și puncte de livrare în oraș, ori vă pot livra chiar acasă fructele și legumele. Sau, există ”curatori” pentru aceste ferme: diferse firme care se ocupă cu selectarea de produse de la acești furnizori, pe criterii de calitate, și care pot livra pe bază de comandă. În felul acesta, se evită și risipa de alimente.
- Ați mâncat vreodată mere din livezile de la Voinești? Merită să faceți o vizită într-o toamnă și puteți să vi le culegeți chiar voi. Este și o experiență memorabilă, dar și fructele sunt foarte gustoase.
- Întrebați producătorii dacă au preţuri speciale pentru achiziţionarea de legume și fructe de sezon în cantităţi mari. Vă puteți forma un grup de prieteni pentru care să comandați periodic, ca să obțineți reduceri de preț. Este un privilegiu să deveniți clienți fideli ai unor fermieri locali: veți fi mereu tratați bine!
- Atenție la cantități însă, căci produsele locale, dacă nu sunt tratate, nu vor rezista prea mult acasă! Evitați cât puteți de mult risipa!
Citește și:
Coronavirus: Cum să mănânci pentru a-ți întări sistemul imunitar