În următoarele 5 minute vei afla:
– Cum să stimulezi motivația intrinsecă a angajaților.
– De ce e important să creezi un mediu în care valorile de bază sunt sprijinul și prietenia.
Când era mic, soțul meu nu înțelegea deloc de ce fratele său mai mare alegea să meargă de bunăvoie la Școala Evreiască. Îngrijorat că va trebui să urmeze și el această cale, într-o zi, și-a întrebat mama dacă și el trebuie să meargă acolo la un moment dat.
„Atunci când îți vei dori să afli ce înseamnă să fii evreu, te voi trimite și pe tine la Școala Evreiască”, i-a răspuns mama lui. Grozav, și-a spus soțul meu, nu-mi rămâne decât să nu pronunț vreodată acele cuvine și voi fi liber să stau acasă.
Scena următoare: Bar Mitzvah în familie.
O petrecere foarte mare și elegantă la un hotel scump, dans, mâncare, băuturi, distracție, prieteni, familie și cel mai important… o grămadă de cadouri și fast.
A doua zi, soțul meu, care avea pe atunci opt ani, i-a spus mamei sale: ”Îmi doresc să știu ce înseamnă să fii evreu”. Și a început să frecventeze Școala Evreiască, la care a mers timp de cinci ani, la finalul cărora a avut și el parte de petrecerea, cadourile sperate și de niște bani ai lui.
În prezent: Nu a mai călcat într-un templu din ziua aceea.
Am expus această parabolă pentru a ilustra efectul motivației extrinseci la locul de muncă, în sensul că atunci când i se oferă recompense – bonusuri, prime – angajatul nu devine mai implicat, mai atașat sau mai loial companiei. Cu gândul la recompensă, ne vom concentra să obținem premiul care ne este fluturat prin fața ochilor până când punem mâna pe el (cu alte cuvinte, vom face minimul necesar pentru a-l obține) și apoi ne vom muta pe pășuni mai înverzite.
În direcția opusă este motivația intrinsecă, cea care inspiră oamenii din interior, care determină angajații să facă treabă cât mai bună, motivați de simțul personal și profesional al integrității. Vor vrea să-și facă bine treaba în beneficiul companiei și al lor înșiși, pentru că găsesc un sens în munca lor și acel sens le dă sentimentul că au un scop în viață.
Depinde de fiecare în parte dacă vine la serviciu cu dorința de a găsi un sens în munca sa, dar depinde și de lider să-i stimuleze inspirația din interior.
Atunci când angajatul lucrează fără tragere de inimă
Patrick Haggard, cercetător în domeniul neuroștiințelor de la University College London, a studiat efectele acțiunilor intenționale în raport cu efectele acțiunilor cerute de directive. Ceea ce a descoperit este că acțiunile intenționale creează distorsiuni la nivelul percepției curgerii timpului.
Dacă, de exemplu, ai la dispoziție un buton a cărui apăsare determină producerea unui sunet și apeși voit acel buton pentru a obține sunetul, vei avea impresia că sunetul se aude mult mai devreme decât apare el cu adevărat (fenomen denumit ”conexiune intențională”). Această impresie a comprimării timpului nu apare la cei care apasă butonul pentru că li s-a cerut să facă acest lucru; în cazul lor, intervalul de timp scurs între apăsarea butonului și producerea sunetului este evaluat obiectiv.
Acest factor ce ține de distorsionarea timpului se poate coda la nivel neuronal, iar această ”semnătură neuronală”, după cum o numește Gopnik, îi ajută pe cercetătorii din domeniul neuroștiințelor să determine dacă un individ trăiește impresia intenționalității propriilor decizii sau nu.
În studiile conduse de ei, au observat că, de câte ori i se cerea să facă ceva anume unui subiect, semnătura neuronală a conexiunii intenționale lipsea. Pe de altă parte, atunci când subiectul acționa din proprie inițiativă, semnătura neuronală a conexiunii intenționale era prezentă.
Așadar, ca să clarificăm, de câte ori simțim intenționalitate, semnătura neuronală a faptului că nu suntem conștienți de intervalul de timp scurs este prezentă; dacă nu simțim intenționalitate, semnătura neuronală lipsește și ne putem aminti cu claritate intervalele dintre acțiune și rezultatele acțiunii.
Rezultatul final este acela că atunci când semnătura neuronală este absentă, subiectul nu se simte ca și cum decizia de a apăsa butonul, de exemplu, ar fi fost a sa. Ci că a primit un ordin de la altcineva. Pe cale de consecință, nu se simte ca și cum el ar fi fost cel care acționat.
În ce fel influențează acest lucru sentimentul că eforturile tale au un sens, la locul de muncă?
Cu cât angajații vor avea mai multă libertate de a lua inițiativa, cu atât mai frecvent vor simți că ei sunt cei care își asumă acea activitate, că sunt cei care creează și dau valoare muncii lor, iar acest lucru le va oferi motivația intrinsecă, pentru că vor avea sentimentul liberului arbitru.
Dacă singura caracteristică a job-ului lor este aceea de a primi ordine și de a executa ce li se cere, vor simți că n-au ales, iar acest sentiment de lipsă a intenționalității va crea o prăpastie între ei și munca lor. Nu se vor simți investiți, nu vor simți că mintea lor e pusă la contribuție sau că ei sunt cei care iau deciziile, creând conținut semnificativ pe cont propriu.
Astfel, se vor plictisi și vor avea impresia că nu sunt folosiți la adevăratele lor capacități. Vor munci pentru a nu fi pedepsiți. Vor munci pentru salariu, iar salariul nu poate oferi mai multă motivație de atât. Acești angajați nu vor dezvolta sentimente de loialitate și nici sentimente de vinovăție dacă te lasă baltă, atunci când li se oferă ceva mai bun.
Inspirație din interior
Dorința unui lider ar trebui să fie aceea de a construi o cultură organizațională echilibrată și armonioasă, în care oamenii se implică și se simt loiali față de munca lor.
Pentru a reuși acest lucru, este necesar să ne înlocuim comportamentele cotidiene, inconștiente, cu o filosofie relațională conștientă, construită pe bazele unui simț social dezvoltat și ale managementului relațional abil. Asta înseamnă să ai o filosofie relațională. Iată câteva sfaturi pentru a reuși acest lucru:
1. Descoperă ce pasiuni au oamenii tăi
O astfel de abordare le va da sentimentul că fac ceva ce le place și va avea ecou la nivelul companiei, construind o cultură echilibrată. Promovează individualitatea, astfel încât oamenii să simtă că existența lor joacă un rol valoros în cadrul companiei/organizației.
2. Promovează siguranța emoțională
Construiește un mediu confortabil în care este valorizată inițiativa de a spune ce gândești. Sentimentul că este în regulă să fii vulnerabil, să-ți asumi riscuri, să fii pur și simplu este un factor motivațional foarte puternic. Google a realizat peste 200 de interviuri de-a lungul a doi ani, evaluând mai mult de 250 de caracteristici ale unui număr de peste 180 de echipe active Google. Au descoperit că echipele în cadrul cărora exista un climat de securitate emoțională erau și cele mai de succes.
3. Creează un mediu de sprijin și de prietenie
Concentrează-te asupra modului în care eforturile individuale ajută echipa ca întreg să aibă succes. Fii precaut atunci când apar plângeri nefondate în legătură cu ceilalți, izbucniri nervoase, uneltiri, acuzații și sabotaj. E important ca tot ce ține de competiție să fie sub semnul prieteniei și să nu fie resimțit ca un fel de provocare ”câștigi sau pierzi” de către membrii echipei.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
4. Sărbătoriți reușitele
Celebrarea micilor reușite motivează. Ajută echipa să rămână concentrată pe obiectivul la care lucrează și oferă tuturor oportunitatea de a reflecta asupra succesului. Invită-i pe toți în oraș să beți ceva sau rezervă un interval în timpul zilei de lucru pentru a vă bucura împreună de reușită.
5. Arată-ți aprecierea
Dorința de a se simți apreciați este o nevoie fundamentală comună tuturor oamenilor. Face parte din modul în care suntem construiți. Un simplu ”Mulțumesc!”, un bilețel scris de mână, o bătaie pe umăr sau recunoștință pentru contribuția unică a cuiva pot fi lucruri mult mai motivante decât banii. Dacă vrei să arăți cuiva aprecierea pe care i-o porți, croiește-o pe măsura persoanei: dovedește-i că ai fost atent atunci când îți vorbea (de exemplu, oferă-i o zi la SPA, bilete la concertul formației sale favorite, sau o rezervare la un restaurant despre care vorbește adeseori). Astfel, gestul tău va fi de neuitat.
6. Ține cont de mediu
Pe cât posibil, construiește o atmosferă plăcută, caldă, distractivă, creativă, pentru tine și pentru ceilalți care lucrează acolo. Studiile au arătat că mediul de lucru poate fi mai important și mai motivant decât banii. Împrejurările în care ne petrecem timpul ne pot fi surse de inspirație.
7. Angajează ținând cont de compatibilitatea cu cultura organizației
Scopul trebuie să fie acela de a construi un clan. Ține doar de tine să angajezi ținând cont de personalitatea candidatului, nu doar de CV-ul său. Ne petrecem cea mai mare parte din viață în compania colegilor de serviciu, așa că e normal ca acești oameni să ne devină prieteni, oameni cu care ne-ar face plăcere să ieșim la un pahar sau să ne petrecem timpul în afara orelor de muncă.
8. Fii flexibil
De exemplu, dacă observi că un angajat valoros lucrează foarte bine de acasă, negociați o variantă care să fie avantajoasă pentru toate părțile. Să spui categoric ”Nu!” doar pentru că nu s-a mai întâmplat acest lucru înainte e lipsit complet de bunăvoință. Dacă nu poți recompensa cu bani, poate că există alte modalități în care îți poți arăta aprecierea: fii creativ și gândește liber!
Se face adeseori referire la Mitul lui Sisif, ca o metaforă a muncii de birou ca o corvoadă și ca ceva redundant. Nimeni nu este la adăpost de riscul de a se transforma în Sisif sau de a fi transformat în Sisif, primind dispoziții repetitive prin care i se cere să gestioneze sarcini stupide până la refuz.
Însă nu e nevoie să duci o astfel de viață. Viața noastră profesională nu trebuie să fie o luptă stupidă și fără de speranță. Iar liderii ar trebui să joace un rol foarte important în această direcție: ei sunt cei care trebuie să ofere sensul la locul de muncă, astfel încât fiecare angajat să-și atingă potențialul maxim, să aibă parte de succes și să simtă că efortul său este răsplătit.
Citește și:
Lider sau manager: unde te plasezi pe scara valorilor de conducător
Liderii toxici: minciunile toxice pe care și le spun lor și nouă