În următoarele 5 minute vei afla:
– Care e cea mai comună greșeală comisă de manageri.
– Ce stil de a conduce echipa împinge angajații spre burnout.
Un studiu realizat de Gallup a concluzionat că 50% dintre angajații care au demisionat dintr-un anumit job au făcut-o pentru că ”voiau să scape de șeful care le făcea viața grea și pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții per total, odată ajunși într-o anumită etapă a carierei”. Pentru a oferi un context mai clar, CEO-ul Gallup, Jim Clifton, a sintetizat concluzia studiului care vorbește despre lucrurile care-i determină pe angajați să-și dorească să plece din companie.
De fapt, cea mai importantă decizie pe care o iei atunci când alegi un job este cea legată de persoana pe care o vei numi manager și căreia vei fi nevoit să-i raportezi. Atunci când nu iei decizia corectă în acest sens, nicio altă parte luminoasă a jobului nu va putea compensa acest neajuns (nici compensațiile, nici beneficiile , nici timpul liber… nimic!).
De-a lungul anilor, am colectat informații de la candidații care tocmai ieșiseră de la interviul de recrutare și din chestionare completate de angajați, având ca tematică principalele comportamente contra-productive la nivel de management intermediar și de top. Șase dintre acestea s-au evidențiat în nenumărate rânduri și ar putea fi factorul care te împiedică și pe tine să devii un manager excepțional.
Managerul care-și asumă toate meritele
Echipa reușește să obțină un produs extraordinar, îl lansează la timp și, în plus, se încadrează și în buget. Clientul este foarte mulțumit de economia de bani și timp pe care i-o aduce acest nou sistem. Și apoi se întâmplă următorul lucru: managerul își asumă toate meritele pentru reușită. Nu-și laudă echipa, nu sărbătorește succesul colectiv, nu recunoaște meritele celor care au contribuit. Un astfel de manager vânează laurii și când se ajunge la astfel de situații, moralul echipei scade dramatic.
Managerul absent
Este acel manager care nu e prezent fizic, mental sau nici una, nici cealaltă. Dacă din întâmplare este prin clădire, de cele mai multe ori stă închis în biroul lui tot timpul și face tot posibilul să evite interacțiunile personale, mai ales în momentele în care lucrurile nu merg chiar grozav. Toată lumea a observat că este, în mod foarte convenabil, ”prins până peste cap” în momentele cruciale, în care este foarte mare nevoie de implicarea sa și că, de multe ori, se ascunde în spatele unor ”ședințe” interminabile, care sunt bănuite a fi paravane menite să mascheze teama de a gestiona o situație de criză. Îl interesează doar veștile bune, pentru că n-are capacitatea de a face față altor lucruri. Ai o problemă? Adresează-te altcuiva!
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Managerul care tratează angajații ca pe obiecte
În structurile de conducere ierarhice, angajații sunt priviți drept albinuțe și considerați obiecte sau cheltuieli în loc să fie văzuți ca atuuri. Preocuparea față de fericirea și bunăstarea lor este minimă, din moment ce unicul criteriu al angajării acestora este productivitatea și profitul. În astfel de medii, dovezile de compasiune și empatie din partea șefilor sunt aproape inexistente și rareori angajatul este valorizat în calitate de ființă umană. În consecință, astfel de locuri de muncă prezintă niveluri crescute ale stresului, neimplicare, absenteism și burnout.
Managerul impulsiv
Este vorba despre tipologia managerului care ia decizii pripite, fără a se consulta cu membrii echipei, fără a le cere acestora părerea profesională, ori vreun soi de analiză. De cele mai multe ori, are concepții limitate și ia singur decizii sub influența impulsului de moment. Rezultatul acestei strategii poate fi ruperea punților de legătură cu subalternii, pierderea încrederii acestora, un moral scăzut al echipei și detașarea emoțională a angajaților.
Managerul care nu împărtășește informațiile
Este acel manager care nu împărtășește informațiile din dorința de a-și exercita puterea și controlul asupra situațiilor și a persoanelor implicate. Iar acest exercițiu de monitorizare și suprimare a oamenilor este cea mai sigură cale prin care poți distruge încrederea. La celălalt capăt al spectrului este managerul care acționează într-un mod responsabil, oferă acces la informații și are o atitudine transparentă față de cei din echipa sa.
Managerul care micromanageriază
În 2016 am condus o cercetare independentă legată de mediul profesional și am primit sute de răspunsuri la întrebarea: ”Care este cea mai mare comună greșeală pe care o fac liderii?”. Micromanagementul a fost răspunsul cel mai frecvent întâlnit, deci greșeala cel mai des comisă de managerii din întreaga lume, în viziunea angajaților lor. Aș zice că nu este deloc un rezultat surprinzător. Managerii care încearcă să domine oamenii, procesul decizional și strategiile reușesc, într-un final, să-și demoralizeze colectivul. Un indiciu foarte bun pentru faptul că s-ar putea să lucrezi pentru un micromanager toxic este o propoziție ce n-ar trebui să fie vreodată rostită de cineva: ”Eu sunt șeful!”.
Citește și:
Cum să fii un lider eficient: ingredientele nebănuite ale succesului