În următoarele 3 minte vei afla:
– De ce echilibrul este diferit de împărțirea sarcinilor la doi.
– Cum să te ții departe de dezamăgiri.
Cuvântul leadership poate fi ușor tradus în limba română: conducere. Traducerea aduce, însă, nedrept, un aer vetust acestui concept profund modern și actual, așa că prefer să folosesc forma sa în engleză. Dacă despicăm firul în patru și mai departe, aflăm că presupune să dai o direcție unui grup sau unei companii: implică mai mult decât să fii șef. Implică viziune, asumare, sacrificiu de sine pentru binele mai mare.
Suntem lideri, în viață, pe multe planuri și fără să ne întrebe cineva dacă ne dorim sau nu rolul. Mai mult, poziția vine, uneori, fără măriri de salariu și fără cărți de vizită embosate. De exemplu, când devii părinte sau când îți asumi o familie pe care o vei purta, toată viața, în direcția pe care o găsești potrivită pentru a-și găsi locul și echilibrul în lume.
De această dată, însă, mă voi referi la ideea de self leadership: ceea ce ar trebui să știm cu toții să facem și, mai ales, să separăm conceptul de cel de self management. Acesta din urmă ține de ceea ce avem de făcut pe termen scurt, lung și mediu, de bifatul unor sarcini care trebuie duse la bun sfârșit și este, îndrăznesc să spun, destul de plictisitor și de condiționat de ceea ce se petrece în jur. Self leadership, pe de altă parte, cuprinde viziunea noastră personală asupra lumii și modul în care ne conducem pe noi înșine pentru a o genera. Gandhi a rezumat lucrurile ca nimeni altul: ”Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume”.
Tindem să vrem schimbarea fără să ne schimbăm
De câte ori n-ai auzit, la locul de muncă, eternele ”este nevoie de schimbare, trebuie să ne adaptăm”, ”cifrele nu arată deloc bine, trebuie să găsim altă strategie”. Nu-i așa că sună gol? Toată lumea e de acord, nimeni nu știe ce are de făcut. În consecință, lucrurile merg înainte exact la fel. Dacă, însă, am pune problema pornind de la schimbările pe care fiecare membru al unei echipe le poate face pentru mai multă productivitate sau pentru o mai bună organizare (schimbări asumate personal, schimbări care ajută pe toate planurile), probabil ar suna altfel fundalul ședințelor pe Zoom și am reuși să aflăm, de fapt, ce avem de făcut pentru a ne atinge scopul comun, în timp ce propriile noastre nevoi sunt împlinite și respectate.
Prea des, invocăm nevoia de schimbare așteptându-ne, în primul rând, să se schimbe cei din jurul nostru. Self leadership-ul este unealta pe care o folosim asurpa noastră pentru a crea schimbări în dinamica din jur. Flexibilitatea personală este, de fapt, cea care influențează direcția tot-ului din care facem parte. Dacă urmărești să schimbi ceva într-o companie, pornește de la schimbările pe care oamenii sunt dispuși să le facă. Dacă vrei o schimbare în dinamica familiei, află ce le-ar face viața mai bună membrilor familiei. Nu există rețete universale și nici schimbări de durată pe care să le impunem sau să le forțăm, iar perioada pe care o traversăm ne-a întins, oricum, nervii tuturor (mi-e greu să citesc despre noua normalitate fără să simt în toată ființa mea o mică revoltă: nu mi-am dorit pandemia, nu mi-am dorit schimbarea în acest sens, este ceva care a venit din afară). Internalizarea unei schimbări cere să fii de acord cu ea, să o percepi ca fiind ecologică pentru ființa ta. Altfel, e doar adaptare de nevoie.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
3 pași simpli pentru self leadership asumat
1. Nu te teme de responsabilitate!
Orice călătorie începe cu asumarea dorinței de a ajunge la destinație. Responsabilitatea pentru etapele care te duc la destinație începe cu asumare, iar asumarea înseamnă, de fapt, libertate și acțiune. Gabriela Maalouf, psiholog și psihoterapeut, explică: ”Important este să știm ce înseamnă responsabilitatea. Atât psihologic, cât și etimologic vorbind, înseamnă abilitatea de a răspunde la lucrurile pe care ni le asumăm. (răspuns+abilitate, response+ability). De obicei, ne plângem că avem multe responsabilități pentru că, de fapt, ne asumăm mai multe lucruri decât putem duce, decât avem abilitatea (atât fizică, cât și emoțională). Practic, nu ne asumăm reponsabilitatea de a ne alege responsabilitățile.
Cel mai ușor este să facem o listă cu toate abilitățile pe care le avem, fizice și emoționale, și apoi să facem un clasament al acestora. Dacă nu deținem răbdare, nu o să alegem să facem pe bona sau să lucrăm la o grădiniță. Dacă efortul fizic ne este dificil, atunci nu promitem că vom ajuta la curățenia generală a casei, ci doar la unele activități, în schimb vom suplini cu alte lucruri. Cu siguranță, în aceeași familie se vor găsi abilități diferite și, astfel, responsabilități diferite. Esențial este ca volumul sarcinilor să rămână echilibrat, chiar dacă nu facem aceleași lucruri, pe rând. De multe ori, înțelegem echilibrul prin ”să facem jumate-jumate”. De fapt, echilibrul înseamnă efort asemănător, dar în direcții diferite: unde e mai bun fiecare”.
2. Ai curaj să ceri de la tine ceea ce-ți dorești!
Este atât de simplu să cerem de la persoanele din jur un anumit standard și să proiectăm așteptările noastre asupra acțiunilor lor! Însă acest tip de atitudine duce, invariabil, la dezamăgire. În timp ce ne plângem că suntem dezamăgiți de o situație sau de un comportament, uităm că influența noastră cea mai directă este asupra propriilor acțiuni, gânduri și sentimente. Putem cere lucruri de la noi înșine, ne vom calibra mai atent și mai realist așteptările. Suntem singurii creatori ai discursului interior, noi ne transformăm insuccesul în lecție de viață și etapă spre succes.
Pașii mici spre schimbare sunt cei care ne pun pe drumul bun și sunt cei pe care-i putem pune în practică fără amânare. Vrei să slăbești? Nu mai mânca o ciocolată întreagă, rezumă-te la o bucățică. Vrei să te porți mai empatic cu cei din jur? Spune mai des ”mulțumesc” și arată-ți recunoștința. Vrei să fii un părinte mai bun? Începe cu zece minute de ascultare activă pe zi, care te vor conecta mai bine cu gândurile și emoțiile copilului tău.
3. Investește în tine!
Self leadership este un proces de durată: realist vorbind, îl practicăm întreaga viață, pentru că ne dă direcția pe care singuri am ales-o și avem nevoie, constant, să ne amintim care este aceasta și ce putem face ca să rămânem pe drumul bun, în ciuda schimbărilor constante. Dar este o călătorie plină de descoperiri fabuloase despre propria persoană. Te ajută să-ți definești viața să ai un set de valori autentice, să creezi echipe, familii sau comunități puternice. Nu te teme să investești în tine și să-ți oferi creștere personală constantă: ești liderul propriei vieți, iar viața ta poate fi una dintre schimbările care fac lumea mai bună.
Citește și:
3 obiceiuri pentru o minte mai calmă
10 comportamente toxice ale părinților care determină copiii să devină adulți disfuncționali