În următoarele 5 minute vei afla:
– Dacă experiențele traumatizante ne pot transforma în alte persoane.
– Cum ne afectează situațiile stresante sistemul imunitar.
Suntem cu toții suma experiențelor trăite. Plăcute sau neplăcute, acestea ne influențează modul în care percepem lumea înconjurătoare și cum ne raportăm noi înșine la acest context. Experiențele cu potențial traumatizant își lasă o puternică amprentă asupra structurii noastre neuronale exprimate prin simptomatologia psiho-emoționala, generând așa-numitele disfuncții care ne însoțesc pe tot parcursul vieții.
Ne referim aici la experiențe traumatizante din primii ani de viață, mediul în care am crescut, ce am văzut și ce am auzit de la cei din jur, dar și ceea ce trăim la vârsta adolescenței sau la cea adultă, când pot interveni întâmplări care ne marchează profund, devenind astfel o sursă viabilă a anxietății, a depresiei, a atacurilor de panică ori a tulburărilor de atenție. Mediul familial și educația primită ȋn copilărie ne modelează cele mai importante rețele neuronale, de ele depinzând ȋntr-o mare măsură succesul viitorului adult.
De ce se întâmplă acest lucru? Ce se întâmplă în creierul nostru astfel încât devenim, practic, alte persoane în urma unor evenimente traumatizante?
Am studiat ani la rând acest domeniu fascinant și am aprofundat domeniul Neuroștiinței Aplicate la una din cele mai puternice universităţi din lume, MIT ( Massachusetts Institute of Technology) din Boston, Massachusetts. Inovațiile în neuroștiință oferă soluții pentru a combate disfuncții și afecțiuni ale creierului despre care se credea că nu au rezolvare, pentru care terapiile clasice puteau merge până într-un punct, însă fără mai multe șanse de rezolvare.
Creierul încearcă să ne protejeze
Disfuncțiile neuronale apar în urma dezvoltării unor strategii de gestiune a anumitor contexte traumatice. Pentru a face față unui eveniment traumatic sau a unei periode marcate de traume puternice, creierul folosește toate resursele interioare pe care le are la dispoziție pentru a îndeplini obiectivul primar: menținerea funcțiilor vitale. Problema apare după ce se epuizează evenimentul sau perioada traumatică. Creierul nu percepe faptul că acel eveniment a luat sfârșit, iar acesta continuă să implementeze strategia de urgență care a funcționat de-a lungul perioadei de criză.
Creierul se transformă astfel, din protector, în gardian. Un temnicer, care ține posesorul într-o veritabilă închisoare mentală. Creierul consideră că execută funcțiunile optime, însă informațiile pe care se bazează acesta în dezvoltarea strategiilor de gestionare a contextelor nu mai sunt de actualitate. De aici apar așa-numitele disfuncții, prin care activitatea creierului nu mai are corespondent în viața de zi cu zi. Prin antrenamentul neuronal BM-BCI se “negociază“ cu acel gardian și i se furnizează informațiile despre actualul context astfel încât acesta să poată dezvolta acțiuni bazate pe informații corecte și de actualitate.
Vine pericolul! Stai, fugi sau luptă!
Creierul nostru percepe situațiile stresante sau traumatizante drept un pericol iminent și încearcă să ne protejeze pentru a nu ne pune în pericol viața. În acele momente, el direcționează toate resursele energetice pentru a gestiona acel pericol, la fel ca în cazul oricărui animal aflat în fața unui prădător. Ori ne blochează (freeze), ori ne pune să fugim (flight) ori să luptăm (fight).
Pericolul s-a schimbat în cazul nostru odată ce am evoluat, însă creierul tot ca un pericol iminent percepe și toate sursele de stres, cum ar fi: teama pentru ziua de mâine, teama de examene, de a nu da randament la muncă. Pulsul inimii crește întrucât creierul transmite semnale că este nevoie de mai mult oxigen pentru eventualitatea în care va fi nevoie să fugim sau să luptăm. În acest mod apare transpirația, pentru a răcori corpul încălzit, supra oxigenat, pregătit pentru acțiune.
În aceste situații sistemul imunitar este aproape dezactivat, întrucât creierul redistribuie resursele necesare către fugă sau luptă. La origine, starea aceasta dura puțin, câteva minute, până când trecea pericolul în sine, însă, în zilele noastre, putem fi acaparați ore bune, dacă nu chiar zile întregi, din pricina contextului sau scenariilor cărora este necesar să le facem față. În acest mod apar disfuncțiile și bolile amplificate de stres.
Este nevoie să alocăm ȋntreaga energie mentală pentru a identifica soluția optimă de eliminare a sursei de pericol, dar situațiile neplăcute din trecut au creat anumite șabloane care ne împiedică să gândim clar, să înțelegem contextul în care ne aflăm și să luăm deciziile potrivite fiecărui context în parte.
Este nevoie, practic, să ne reprogramăm, să redistribuim resursele uimitoare ale creierului spre ceea ce ne ajută să evoluăm, să fim eficienți și să ne bucurăm de sănătate și de viață.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Antrenamentul neuronal BM-BCI
Antrenamentul neuronal BM-BCI este rezultatul a peste 30 de ani de studii aprofundate în neuroștiințe, la universitățile de prestigiu din întreaga lume. Este disponibil în România exlusiv la Neuro Performance Enhancement Center (www.npecenter.com/ro).
Tehnologia eminamente non-invazivă ajută creierul să elimine disfuncțiile existente printr-un procedeu de învățare accelerată. Sunt înregistrate rezultate excepționale atât în rândul adulților care se confruntă cu anxietatea, depresia, tulburările de atenție, atacurile de panică, insomnia, dependențele, cât și în cazul copiilor diagnosticați cu Tulburări din Spectrul Autist, Sindromul Down sau ADHD.
Beneficiarului i se realizează o hartă a creierului printr-o scanare 3D de tip EEG, în urma căreia se identifică disfuncțiile de la nivelul rețelelor neuronale, responsabile de simptomele resimțite. Ȋn funcție de rezultatele obținute, cu ajutorul unui soft de ultimă generație, se va crea un protocol personalizat, cu ajutorul căruia se va urmări eliminarea disfuncțiilor descoperite. Acesta se va aplica în cadrul ședințelor de antrenamente neuronale, fiind constant adaptat la nevoile reale ale beneficiarului.
Prin implementarea antrenamentelor neuronale se urmăresc 5 zone principale: creșterea gradului de atenție și concentrare, îmbunătățirea controlului emoțional, încetinirea declinului cognitiv, creșterea calității somnului și refacerea funcțiilor creierului afectate după episoade de stres intens.
Obiectivul principal al antrenamentului neuronal constă în optimizarea rețelelor neuronale existente şi chiar crearea unor noi reţele neuronale mult mai performante, adaptate contextului actual.
Rezultate pozitive pentru Autism, ADHD și Sindromul Down
În urma antrenamentului neuronal de tip BM-BCI, realizat în România, la Neuro Performance Enhancement Center, s-au înregistrat progrese considerabile la copiii cu Tulburări din Spectrul Autist (TSA). Peste 500 de asemenea SuperEroi au beneficiat de eficiența acestor antrenamente, cu rezultate vizibile și cuantificabile.
Copii și adolescenți cu Sindromul Down au trecut, de asemenea, pragul centrului din București și, în urma ședințelor de antrenament, au semnalat evoluții considerabile.
În medie, după un număr de 10 ședințe de antrenament neuronal se observă o îmbunătățire considerabilă la nivel comportamental: copiii devin mai prezenți, înțeleg mult mai bine ceea ce li se comunică, dorm mult mai profund, devin mai liniștiți iar autostimulările se reduc semnificativ. Își diversifică foarte mult vocabularul și încep să compună fraze tot mai lungi și care fac sens. În plus, aceștia devin mult mai independenți, capătă inițiativă și încredere în propriile forțe și se bucură de o creștere gradului de socializare.
Antrenamentul neuronal de tip BM-BCI (Brain Mapping- Brain Computer Interface) este extrem de eficient în optimizarea la nivel structural a rețelelor neuronale, printr-un mecanism eminamente non-invaziv, fiind un proces accelerat de învățare. 10 ședințe de antrenament au capacitatea de a produce schimbări care ar fi imposibil de replicat prin metode terapeutice convenționale.
Citește și:
10 cele mai populare mituri despre creier demontate de un doctor în neuroștiințe
11 lucruri uimitoare pe care nu le știai despre creierul tău