În următoarele 3 minute vei afla:
– Care este cel mai frecvent gest pe care îl facem în mod inconștient.
– Cum să-ți echilibrezi relația cu tehnologia în condițiile în care depinzi de ea.
Sunt recunoscătoare pentru tot ce aduce bun în viața mea tehnologia, cu atât mai mult acum, în perioada distanțării sociale. Datorită ei, pot vorbi cu familia mea, de care mi-e dor, pot lucra în siguranță de acasă, îmi pot susține clienții prin coaching de la distanță, pot participa la cursuri și învăța lucruri noi, pot citi articole și cărți, pot asculta podcast-uri, pot crea cursuri și conținut, care să-i ajute pe ceilalți. Pe de altă parte, cu ajutorul tehnologiei, îmi pot continua orele de sport, pot comanda mâncare dacă vreau, pot rezolva probleme prin colaborare virtuală cu alți specialiști, mă pot conecta cu alți antreprenori ca să facem schimb de exeriențe și să ne susținem reciproc.
Tot datorită tehnologiei, m-am simțit mai puțin tristă de ziua mea petrecută în carantină pentru că am avut posibilitatea să mă pot vedea și auzi cu oamenii importanți din viața mea. Copiii mei pot învăța și ține legătura cu colectivele din care fac parte, soțul meu poate lucra de acasă, suntem împreună și în siguranță.
În același timp, sunt conștientă că există și o mulțime de dezavantaje în a fi atât de dependenți de tehnologie pentru lucurile mici, de zi cu zi, iar această relație poate fi și una dăunătoare.
Peste celebrul FOMO (fear of missing out) a venit carantina cu presiunea lucratului de acasă, cu restricțiile în ceea ce privește deplasările, cu distanțarea socială, cu un grad ridicat de incertitudine și multă frică.
În aceste condiții e lesne de înțeles de ce am alege să petrecem timp îngropându-ne în muncă, stând cu ochii în ecrane derulând feed-urile de social media sau uitându-ne la serial după serial, în încercarea de a ne amorți emoțiile grele, în loc să le gestionăm cu blândețe. Numai că nu putem amorți emoțiile selectiv, ceea ce înseamnă că, dacă alegem acest comportament, nu vom simți mai puțină anxietate sau frică doar, ci și mai puțină bucurie, de exemplu.
Deblocăm sau atingem telefonul de zeci de ori pe zi, devenim anxioși dacă nu-l găsim sau dacă rămânem fără baterie și nu avem cum să-l încărcăm. Ne imaginăm uneori că telefonul vibrează în buzunar dându-ne de veste că avem o notificare și de fapt nu avem. Căutăm validare numărând like-uri, comentarii, share-uri, prieteni sau fani și devenim dependenți de ”shot-urile” de dopamină.
Există numeroase statistici care confirmă că un adult petrece oriunde între două și patru ore pe zi pe smartphone. La un calcul simplu, un timp mediu de 3 ore pe zi (care se adună mult mai repede decât ne-am imagina) înseamnă 21 de ore într-o săptămână, respectiv 42 de zile/an. 42 de zile pe care nu le putem recupera…
Așa cum stabilim limite pentru copii în ceea ce privește timpul petrecut în fața ecranelor, tot așa avem și noi nevoie de limite foarte clare în utilizarea tehnologiei. Ce putem face concret?
Stabilește reguli clare în legătură cu timpul de folosire a dispozitivelor
Câți dintre noi nu-și încep ziua cu o verificare a tuturor notificărilor de pe telefon, imediat după ce deschidem ochii? În prima jumătate de oră, după ce ne trezim, mintea noastră este foarte receptivă la orice informații îi oferim și asta ne va influența starea de peste zi. În plus, să ne începem ziua cu mail-urile din inbox înseamnă că, în loc să ne ocupăm de nevoile noastre, alegem să ne ocupăm de problemele altora. Apoi, câți dintre noi nu stau cu telefoanele în mână seara, în pat, până să ne culcăm?
Trebuie să ne limităm accesul la aplicații, fie că asta înseamnă să le ștergem pe cele care ne mănâncă cel mai mult timp, să scoatem notificările de orice fel sau să folosim aplicații care monitorizează timpul petrecut pe telefon și să stabilim o limită pe care să nu o depășim. Punctual, dacă avem un proiect important la care lucrăm și nu vrem să fim deranjați, putem pune telefonul pe modul avion.
Fă-ți un program clar de lucru și respectă-l
Atunci când lucrăm de acasă, e ușor să ne lăsăm furați de ideea că mai stăm doar un pic ca să mai rezolvăm o problemă sau să trimitem un mail și nu ne dăm seama că acele momente se transformă în zeci de minute sau chiar în ore. Stabilește-ți dimineața timpul pe care să îl aloci lucrului, dar și timpul pe care vrei să-l folosești delectându-te pe Instagram, spre exemplu, și respectă-l!
Înainte să întinzi mâna spre telefon, întreabă-te dacă e un mod înțelept de a petrece timpul
De multe ori, întindem mâna spre telefon, îl deblocăm și pierdem timpul fără măcar să ne dăm seama, într-un act inconștient și din obișnuință. Poate ar trebui să ne întrebăm de fiecare dată, înainte de a face acest gest, dacă acesta e chiar un mod înțelept de a ne folosi timpul.
Pe lângă acțiunile de mai sus, ca să ne asigurăm că avem grijă de creierul nostru e important să consumăm alimente sănătoase, să facem sport (pentru că asta va crește secreția de endorfine, dopamină și serotonină) și, desigur, să avem un somn suficient de lung și de odihnitor.
Social media nu pleacă nicăieri, tehnologia se dezvoltă într-un ritm accelerat și cred că, după ce perioada de distanțare socială se va termina, online-ul va rămâne mai prezent în viețile noastre decât era înainte de pandemie. E responsabilitatea noastră să ne trasăm limitele de care avem nevoie pentru a menține un raport sănătos între timpul petrecut online și cel offline.
Citește și:
3 motive să iei o pauză de la social media
Thrive Global România lansează Asistentul Thrive, cel mai bun prieten virtual