În următoarele 4 minute vei afla:
– Ce este FOBO.
– Cum îți poți curatoria experiența online.
În era coronavirus, the fear of missing out, sau prescurtat, FOMO, a cunoscut niște schimbări: în loc să simțim că ratăm brunch-uri cu prietenii, ne simțim alienați dacă nu observăm vreun trend de investiții în acțiuni sau cripto, și în loc să avem senzația că am rămas în urmă cu vacanțele, ne simțim în urmă cu trendurile de TikTok… Dar pe fond, FOMO a rămas aceeași teamă de a nu ține pasul.
Însă pentru a fi la curent, trebuie să dăm mereu refresh, să citim ce se postează pe Facebook, să ne instalăm Telegram, pentru că e mult mai cool decât Whatsapp: e un ciclu fără sfârșit. Dar conform lui Cal Newport, guru de productivitate și autorul cărții Deep Work: Rules for Focused Success in a Distracted World, ce ar trebui să simțim de fapt e FOBO – the fear of burning out.
Expertul a declarat pe blogul său că nu are social media și crede că, în loc să ne temem că nu ținem pasul, ar trebui mai degrabă să ne gândim la riscurile burnout-ului și să ne aliniem programul obiectivelor noastre.
“Oamenii simt că își pierd autonomia, deoarece verificarea rețelelor sociale a devenit oarecum obligatorie, absorbind cel puțin două ore din ziua medie a utilizatorului. Conform datelor furnizate către Thrive Global din aplicația Moment de urmărire a aplicațiilor, utilizatorii petrec 222 de minute pe zi (peste trei ore și jumătate) pe smartphone-urile lor”, spune el.
Practic, cu cât încercăm mai mult să fim în actualitate, cu atât ne încărcăm creierul cu informații pe care nu mai avem răgaz să le filtrăm, care devin un zgomot de fundal ce ne bruiază productivitatea.
Petros Liolios, formator și practician în Psihopedagogie Perceptivă și Fasciaterapie, ne oferă câteva sfaturi pentru prevenirea burnout-ului digital:
1. Identifică problema
Odată ce înțelegi ce este FOBO, îți poți observa sentimentele și dacă acestea coincid cu acest fenomen. Poate că primul și cel mai important pas este să recunoști în sinea ta că ar trebui să ai FOBO, sau poate ești deja pe calea burnout-ului și trebuie să-ți recâștigi echilibrul.
2. Impune-ți un pic de abstinență
Chiar te ajută social media, a devenit o parte cheie a vieții de zi cu zi sau e doar un obicei neproductiv. Dacă ai probleme cu detașarea completă de ecranul telefonului sau al computerului, încearcă să-ți impui timpul pe care-l petreci pe rețelele de socializare, adică să-l programezi în loc să fie primul lucru pe care-l faci dimineața când te trezești și noaptea, înainte să adormi!
3. Concentrează-te pe lucrurile importante
În loc să te concentrezi pe lucrurile pe care nu le știi, pe ceea ce nu ai sau pe experiențele pe care nu le-ai trăit, ia o pauză și gândește-te cât de mult ai în această viață și cât de mult ai realizat până acum. Fii recunoscător pentru experiențele și informațiile acumulate până acum, și recunoaște-le valoarea. Cel mai important lucru? Gândește-te care sunt de fapt obiectivele tale și lucrurile care te fac fericit.
4. Optimizează platformele
Acum, cele mai multe platforme de social media îți oferă posibilitatea de a alege ceea ce preferi să vezi mai mult, ce să eviți, dacă dorești să ai notificări de undeva sau nu, și dacă accepți sau nu ca anumite persoane să-ți vadă conținutul online. Deci blochează persoanele pe care le consideri stresante, șterge conturile care te frustrează și optimizează tot ce toți pentru a-ți personaliza experiența online: urmărește doar oamenii și paginile care te fac sa te simți bine și care-ți îmbunătățesc starea de spirit! Așa că lasă telefonul deoparte pentru o vreme, închide ochii și privește ce se întâmplă în viața ta.
Respiră adânc și trăiește-ți viața așa vrei tu!
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Somatopsihopedagogia în prevenirea burnout-lui
Anxietatea este unul dintre principalele semne ale burnout-ului, indiferent că aceasta se trage din viața noastră reală sau din cea digitală. Stările anxioase variază de la stări de îngrijorare, temere, blocaje, comportamente compulsive, stres legat de propriile stări de anxietate, până la anxietatea care afectează ”viața corpului”, provocând și menținând stări de rău somatice și psihice.
În general, printre cele mai întâlnite simptome asociate cu aceste stări somatice de rău întâlnim: senzații de nod în gât, de respirație dificilă, sau respirație accelerată, senzații de strangulare, tahicardie de repaus, durere toracică, senzații de nod în stomac, balonare sau greutate a stomacului, tensiune și dureri musculare.
Somatopsihopedagogia ofera soluții pentru diminuarea și chiar înlăturarea acestor stări utilizand cele patru instrumente specifice de abordare:
Primul instrument propus are ca scop calmarea simptomelor corporale utilizând atingerea manuală (fasciaterapia).
Al doilea instrument se adresează sentimentului de a fi mereu copleșit. Este necesar să extragem persoana din starea anxioasă, pentru a-i permite să se asculte pe sine și să experimenteze ceea ce se întâmplă în interiorul său.
Utilizăm în acest scop sesiuni de meditație și introspecție senzorială (Meditația de Prezență Deplină). Este o întoarcere la o atitudine fenomenologică, care determină înțelegerea și conștientizarea propriei prezențe pe care persoana o percepe în corelație cu simțirea trăită în propriul corp. Știm acum, prin intermediul imagisticii, că meditația contribuie la reducerea stresului, la o mai bună gestionare a depresiei; facilitează somnul și influențează producția de endorfină și scăderea producției de cortizol.
Al treilea instrument își propune să învețe persoana să-și gestioneze mai bine activitățile printr-un proces de cunoaștere și integrare al unui ritm mai lent, care-i va permite să-și trăiască viața în deplina sa prezență. Acest lucru se obține practicând exerciții de Gimnastică Senzorială care subliniază lentoarea slow life și prezența de sine în acțiune.
Al patrulea instrument favorizează gândurile pozitive și diminuează amploarea gandurilor negative, astfel încât pesimismul general care însoțește stările de burnout să fie întrerupt. În ședințele de Dialog Verbal, cuvintele vor avea o altă greutate și un conținut izvorât din plenitudinea relației cu propria interioritate profundă, persoana construind astfel o nouă cale de acces către o mai mare stimă de sine și un sentiment de încredere ancorate în prezența și identitatea sa corporală, psihică, emoțională.
Petros Liolios este formator și practician în Psihopedagogie Perceptivă și Fasciaterapie de peste 15 ani, a luat contact cu această disciplină printr-un concurs fericit de împrejurări în 2002. Șansa de a experimenta beneficiile Fasciaterapiei – Metoda Danis Bois (MDB) l-a determinat să-și reevalueze viața, să descopere și să urmeze noi repere profesionale și personale. Începând cu 2004, a parcurs procesul de formare în disciplina Fasciaterapie, apoi în Somatopsihopedagogie (redenumită apoi Psihopedagogie Perceptivă) în cadrul Ecole Superieure de Somato-Psihopedagogie din Paris, completându-și formarea cu o diplomă universitară în Psihodepagogie Perceptivă la Universitatea Fernando Pessoa, Portugalia. În calitate de prim practicant al Metodei Psihopedagogie Perceptivă în România și de partener al CERAP, a devenit din 2015 promotorul acestei discipline. Începând cu 2017, a organizat primul curs de specialitate, contribuind cu informații valoroase și experiențe practice la congrese, seminarii științifice sau profesionale. www.petrosliolios.ro