În următoarele 3 minute vei afla:
– Ce spune nutriționistul despre pofta de cozonac.
– Care este cea mai bună pastilă pentru digestie (deși nu i se face reclamă la televizor).
Așa e la noi: în prag de sărbători, rafturile magazinelor se golesc, iar frigiderele mustesc de mâncare: sarmale, maioneză, prăjituri. Cea mai vehiculată întrebare a sezonului (”Tu ce gătești?”) dă startul unei competiții infernale și delicioase. Spre deosebire de alți ani, hai să recunoaștem: pandemia ne-a făcut (și) mai sedentari, iar din martie s-au mâncat porții nenumărate de banana bread și alte bunătăți, care se traduc prin ostracizarea perechii preferate de jeanși undeva în spatele șifonierului.
Ca să ieșim din Sărbători fără extra-regrete, am cerut sprijinul nutriționistului Tania Fântână, care a explicat (blând, dar ferm) cum să organizăm o masă de Crăciun gustoasă și sănătoasă, care sunt capcanele meniului tradițional, dar și mecanismele emoționale care ne împing drept în brațele cozonacul pufos.
Masa tradițională de Crăciun a românilor
Pe scurt: orice e bun dacă e mult. Ne place să fie multă mâncare pe masa de Crăciun și, de fapt, toată luna decembrie, până spre mijlocul lui ianuarie. Pe lângă tradiționalele produse din carne de porc (șorici, tobă, piftie, lebăr, friptură de porc), se adaugă felurile de mâncare venite la cerere din partea membrilor familiei (salată de icre, salată de boeuf, salată de ciuperci cu maioneză, pastă de peste și alte minunății).
Firește, nici deserturile nu sunt neglijate. Toată lumea gătește în casă (sau cumpără) cozonac și altele pe lângă, așa, ca să fie. Este clar o atmosferă centrată pe mâncat și o cursă continuă a părinților de a-și îmbuiba copiii. Indiferent dacă au 5 ani sau 35 de ani. În cazul celor din urmă, este prilejul să fie evaluați de către părinții grijulii, din punct de vedere al greutății corporale, remediindu-se grabnic situația cu niște kilograme în plus.
Capcanele din meniul tradițional de Crăciun
Dacă ne referim strict la sănătate, clar grăsimile animale (grăsime de porc, smântână, brânzeturi grase, excesul de gălbenușuri din produsele de patiserie) sunt cele care pot lăsa urme asupra stării de sănătate. Dacă ne referim la îngrășat, capcana este, clar, excesul alimentar: mâncăm mult prea mult față de câtă energie are nevoie corpul nostru în acele zile. Și nu doar teoria susține ipoteza de mai sus, ci și modul neplăcut în care ne simțim în aceste zile de exces: balonări, disconfort digestiv, dureri de cap, greață sunt doar câteva dintre semnalele pe care corpul nostru ni le dă în încercarea de a ne spune că ceea ce facem este greșit. Dar ce să faci? Mâncarea gătită cu atâta efort, banii dați pe ingrediente fac crucea obligatoriu de dus până la capăt.
Cantitatea face toată diferența
Nu zice nimeni să nu te atingi de cozonacul copilăriei tale sau de șorici. Ai crescut cu aceste alimente și numai gândul la ele te trimite, în câteva secunde, cu zeci de ani în urmă, când totul era ușor și când teza la română era singură „nenorocire” din viața ta.
Oricât de bun ar fi humusul sau mai știu eu ce fruct exotic, parcă nu putem rezista cu zâmbetul pe buze la alimentele care ne-au marcat copilăria. Pentru că nu e vorba de cozonac sau șorici per se, ci de toată atmosfera din copilărie, de bunicii pe care nu-i mai avem, de părinții noștri, care erau atât de tineri, și de o grămadă de alte lucruri care s-au schimbat iremediabil în viața noastră. Mâncăm din aceste alimente în vremea anilor adulți în speranța că vom reuși să recreăm acea atmosferă. Dar magia trăiește în noi și nu (mai) vine din afară.
Problemă cantităților se rezolvă simplu. Când ajungi în fața unei mese pline de bunătăți, te uiți bine la toate și le mănânci pe alea care-ți fac cel mai tare cu ochiul. Nu încerca să le iei pe cele mai dietetice: invariabil, vei ajunge să mănânci mai mult. Pune totul pe o farfurie și nu mânca direct de pe platou. Așa vei avea o imagine globală asupra a cât ai mâncat. Dacă efectiv nu mai ai loc în stomac pentru un nou refill, amintește-ți că și mâine e o nouă zi. Har Domnului, avem frigidere și congelatoare performante care păstrează foarte bine alimentele pentru mai multe zile.
Îți garantez, însă, că după vreo două-trei zile de mâncat „de sărbătoare”, îți va fi poftă de un iaurt și o supă. Odată umplut rezervorul emoțional, și stomacul se diminuează în consecință.
Ce putem păstra din meniul tradițional fără remușcări
Remușcările nu au ce căuta la masă. Până la urmă, noi suntem cei care ducem furculița la gură și noi facem alegerile alimentare. Trebuie să învățăm să coabitam cu noi, cu bune și rele. Altă cale nu e. Dialogul interior negativ rareori rezolvă ceva. Cea mai rea situație e să te pierzi cu firea în jumătate de cozonac și apoi să-ți pară rău că ai făcut asta. Ce rost are? Caloriilor nu le pasă de remușcările noastre. Ele se așază, liniștite, pe șolduri și își așteaptă suratele în runda următoare. Cred că sunt mai deștepte decât noi la fază asta.
La un moment dat în viață adultă, trebuie să facem pace cu alegerile noastre. Kilogramele pe care le avem sunt în proporție de 80% rezultatul alegerilor alimentare pe care le facem. Fără să ne asumăm greșelile și fără să învățăm din ele, nu există nici progres, nici liniște interioară. Orice exces alimentar vine să acopere o lipsă. În general de dragoste, de îmbrățișare și de înțelegere. Trebuie să ne întrebăm ce anume a declanșat episodul de mâncat în exces și să acționăm asupra sursei, nu să ne dăm pumni în cap că iar am mâncat prea mult. Pentru unii dintre noi, mâncatul este cel mai bun sistem de coping creat în ani de zile. Este singura cale pe care o știm către alinare. Este esențial să descoperim și altele, dacă nu vrem să purtăm haine tot mai mari.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Reinterpretarea meniului de Crăciun într-o manieră mai sănătoasă
Am putea să mâncăm mai simplu.
De exemplu, la micul dejun să mâncăm produse specifice sărbătorii, dar fără alte preparate care ne vin în cap și pe care o să le repetăm oricum și de Revelion (celebrele salate cu maioneze, ouă umplute, rulade de tot felul).
Friptura de porc ar putea să fie din mușchiuleț de porc și nu din ceafă sau alte părți cu grăsime vizibilă. Pâinea ar putea să lipsească (avem oricum cozonac, iar carnea e sățioasă și fără produse făinoase lângă). Dintre deserturi, cozonacul și eventual un fel de prăjitură sunt de-ajuns.
Garniturile de cartofi și orez pot fi înlocuite de salată de murături, salată verde și legume crude de tot soiul sau legume trase la wok/tigaie/cuptor.
Exemple practice de îmbunat meniul
În loc de maioneză, alegem un sos de muștar și iaurt. Porcul poate să rămână, până la urmă Crăciunul este în mare parte o poveste în mai multe acte despre carnea de porc. Însă grăsimea de pe această carne poate să dispară sau, cel puțin, să se diminueze: celebrele sărmăluțe pot să nu aibă straturi de kaizer printre ele și ar putea să nu fie mâncate cu smântână.
Piftia este, în principiu, un aliment sănătos dacă înlăturăm pojghița de untură de la suprafață.
Ciorbele ar putea să nu aibă și tăieței sau orez. Sunt suficiente legumele și, eventual, câțiva cartofi pentru o consistență bună.
Cât despre platourile infinite de prăjituri, am putea să mâncăm câteva fructe și atât.
Iar alcoolul, deși perceput ca un liant social, trebuie consumat cu moderație. 1-2 pahare de vin roșu sau șampanie sunt suficiente cât să ciocnim și să ne urăm de sănătate cu cei dragi.
Pauzele publicitare și medicamentele pentru digestie, mai ales de sărbători
Cei care fac aceste reclame știu foarte bine ce se petrece în casele noastre în aceste zile de sărbătoare. Toți credem că suntem bolnavi, că este ceva în neregulă cu digestia noastră, care nu poate duce toată încărcătură alimentară.
Vă asigur că, în marea majoritate a cazurilor, sănătatea noastră este perfectă, nu este nimic în neregulă cu modul nostru de funcționare, singura boală de care suferim fiind lăcomia. Reclamele că poți mânca oricât, pentru că iei apoi un pumn de pastile și este totul în regulă, sunt groaznice. Ce înțeleg oare niște copii care se uită la acestea și care cresc cu credința că indiferent de ce fac, există ceva, o magie care poate să anuleze prostiile făcute?
Singura pastilă pe care o poți lua zi de zi este aceea a stăpânirii de sine, a asumării, a alegerilor pe care trebuie să le faci în ajutorul tău și nu împotriva ta. Mâncarea există pe lume ca sursă de energie și atât. Energie pe care, în parte, o păstrezi pentru tine și o parte o lași să circule în Univers, să-și găsească drumul. Orice legătură mai strânsă de atât între noi și alimentele din jur devine patologică și tinde să înlocuiască alte relații pe care ar trebui să le avem pentru echilibrul nostru mental și emoțional. Inclusiv de sărbători!
Tania Fântână este nutriționist dietetician din 2014 (ABC Fitness School), nutriționist sportiv din 2016 (International Sport Sciences Association-USA) și absolventă, în 2019, de Master în Nutriție Clinică și Comunitară (Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș).
Pasiunea ei pentru nutriție a început în urmă cu zece ani când, din cauza unor neplăceri personale pe partea de digestie, a început să citească foarte mult în acest domeniu. A dat admitere la Facultatea de Balneofiziokinetoterapie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie București, intrând prima. Crede că, atunci când ești pasionat de ceva, poți depune eforturi de care nici tu nu știi că ești în stare în acea direcție. Tania este o prezență activă în comunitatea sa online, Fântâna de Sănătate, unde energia și tonusul ei creează rapid adevărați adepți ai nutriției explicate pe înțelesul tuturor. Pe Tania o găsiți atât în mediul virtual, prin intermediul pachetelor de nutriție online și al comunității Fântâna de Sănătate pe care o coordonează, cât și la cabinetul său, unde încearcă să împrietenească oamenii cu ei înșiși prin intermediul mâncării sănătoase.