În următoarele 4 minute vei afla:

– De ce majoritatea adolescenților cred că umanitatea e damnată.
– Ce cred tinerii despre implicarea guvernelor în protejarea ecosistemului.


Cum fac față tinerii realității legate de schimbările climatice? Răspunsul, potrivit unui studiu (prima cercetare la scară largă pe acest subiect) este că… nu foarte bine și, din păcate, au motive întemeiate.

Cercetătorii de la University of Bath din Marea Britanie, alături de mai multe universități, au cules date de la 10.000 de persoane din 10 țări, toate cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani, pentru a evalua emoțiile tinerilor legate de schimbările climatice. Iar răspunsul este că sunt extrem de îngrijorați, mai ales deoarece cred că guvernele nu fac suficient pentru a combate schimbările climatice: 64% dintre tineri au spus sunt de acord cu această idee. De fapt, 77% dintre ei au susținut că “viitorul e înspăimântător”, iar 56% cred că “umanitatea este damnată”.

Aproape două treimi dintre tineri se simt trădați de guverne și 61% au spus că guvernele nu-i protejează pe ei, nici planeta, nici generațiile viitoare. Iar această îngrijorare a fost raportată masiv în special în țările defavorizate, din emisfera sudică, care sunt mai vulnerabile în fața dezastrelor naturale a căror virulență e potențată de schimbările climatice. 

Sondajul, publicat în The Lancet Planetary Health, sugerează că, de fapt, tinerii din întreaga lume înțeleg cât de periculoasă este pasivitatea politică asupra încălzirii globale, iar asta le afectează sănătatea mentală, majoritatea respondenților din țări diferite, atât economic cât și social (SUA, UK, Australia, Brazilia, Franța, Finlanda, India, Nigeria, Portugalia și Filipine) acuzând „o suferință psihologică profundă”.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Aproximativ 45% dintre tinerii chestionați au declarat că anxietatea cauzată de criza climatice le afectează viața de zi cu zi, chiar și capacitatea de a funcționa (în acest procent cântărește greu răspunsul filipinezilor, care au susținut această idee în proporție de 92%). Și trei sferturi dintre respondenții din toate țările consideră că „viitorul este înspăimântător”. 

Autorii studiului avertizează că: „nivelul ridicat de stres, anxietatea și sentimentul de trădare vor avea, în mod inevitabil, un impact puternic asupra sănătății mintale a copiilor și tinerilor”. Ei au adăugat că, deși anxietatea climatică nu poate constitui o afecțiune psihică în sine, „realitatea schimbărilor climatice, alături de pasivitatea guvernelor sunt factori de stres cronici, iar în aceste condiții, problemele de sănătate mintală ale generațiilor viitoare se vor agrava”.

Caroline Hickman, cercetător de la University of Bath, a declarat că anxietatea în rândul copiilor este o „reacție complet rațională, având în vedere răspunsurile inadecvate ale autorităților față de criza climatică globală”. În plus, Liz Marks, lector universitar și co-autor al studiului, scrie că: „este șocant să auzim cum atât de mulți tineri din întreaga lume se simt trădați de cei care ar trebui să-i protejeze. Acum este momentul să înfruntăm adevărul, să ascultăm tinerii și să luăm măsuri urgente împotriva schimbărilor climatice”.

Separat, datele publicate la sfârșitul lunii august de compania britanică de cercetare a pieței Ipsos Mori arată că și îngrijorarea publicului adult cu privire la poluare și schimbări climatice și poluare a atins niveluri record.

Citește și:

Legătura surprinzătoare dintre încălzirea globală și sănătatea mentală

De ce se culcă adolescenții târziu?

Author(s)

  • Lavinia Gogu

    editorialist

    Thrive Global România

    Lavinia Gogu este jurnalist, iar de-a lungul carierei a scris despre sănătate, nutriție, wellness, fitness, psihologie, spa, travel, skincare, beauty și lifestyle. A lucrat pentru mai multe publicații, precum revista ELLE sau eva.ro, dar o poți găsi și pe pe blogul personal, www.laviniagogu.ro. Lavinia s-a alăturat echipei Thrive Global România, având rolul de editorialist.