În următoarele 7 minute vei afla:

– Cum a afectat relația cu tehnologia obiceiurile alimentare ale celor mici.
– Care este legătura între burnout și dependența de tehnologie.


În ultimele 18 luni, am fost nevoiți să ne obișnuim cu foarte multe lucruri indexate în categoria „noul normal”. Cu toate acestea, însă, cea mai importantă parte din acest „nou normal” rămâne tranziția pe care o facem către momentul actual, procesul prin care ne asigurăm că lăsăm în spate obiceiurile pre-pandemice de lucru și de viață care nu funcționau și ne construim niște tipare și niște relații care să ne ajute cu adevărat să ne dezvoltăm. 

Iar o mare parte din acest proces ar trebui să însemne recalibrarea și reevaluarea relației pe care o avem cu tehnologia: aici includem și acele obiceiuri pe care le-am deprins în timpul pandemiei, unele care, de fapt, ne epuizează și ne seacă de energie. 

Ne place să ne trăim întreaga viață online. Chiar și înainte de lunile pandemice, relația noastră cu tehnologia era ca o bătălie constantă, una pe care o purtam zi de zi. Odată cu explozia pandemiei, relația aceasta a devenit tot mai dezechilibrată. Conform unui studiu recent, în vara anului 2020, un american mediu adult petrecea peste 16 ore pe zi legat de media digitală, o cifră în creștere față de cele 12,5 ore pe zi înainte de pandemie. 

În primul trimestru al anului 2020, Netflix și-a mai adăugat 16 milioane de persoane la lista de abonați. Vânzările aplicației Zoom au crescut cu 369%. Asta în timp ce căutările pe Google după „cum te concentrezi mai bine” au crescut cu 300% în primele luni după începutul pandemiei. 

Bineînțeles, o bună parte din această „portare” a vieții noastre în lumea digitală a fost necesară. A fost elementul care a făcut posibil ca milioanele de oameni din întreaga lume, inclusiv eu, să lucreze de acasă. Ne-a permis să fim conectați cu familia și cei dragi. Le-a îngăduit studenților să nu piardă un an întreg de instruire și educație. Și, pentru cei mai mulți dintre noi, a funcționat și ca o modalitate de evadare. 

Însă oricât de bine a fost să poți rămâne conectat, cel puțin într-o anumită formă, pe parcursul unui an de izolare, dependența de tehnologie a venit cu un cost mare. Cuvântul „doomscrolling” (tendința de a da scroll continuu pe fluxul de știri negative – n. red.) a fost adăugat vocabularului nostru. Ca și coronasomnia (probleme de somn datorate pandemiei – n. red.). 

Astfel, conform unui studiu recent realizat de către American Academy of Sleep Medicine, peste jumătate dintre americani au avut probleme cu somnul în timpul pandemiei, ceea ce l-a făcut pe Dr. Ronald Chervin, directorul Centrului care se ocupă cu problemele de somn (Sleep Disorders Centers) de la Universitatea din Michigan, să declare: „ne confruntăm acum cu o adevărat epidemie de privare de somn”. În același timp, un studiu recent din publicația Sleep demonstra o „legătură puternică” între folosirea dispozitivelor electronice pe timpul nopții și tulburările de somn din timpul lockdown-urilor pandemice. 

Iar lecțiile învățate de aici sunt, evident, importante pentru viitorul post-pandemic. Așa cum subliniază unul din autorii studiului, „rezultatele obținute pot fi generalizate, cu siguranță, și vor fi valabile și în perioadele următoare, de vreme ce tehnologia va ocupa un loc din ce în ce mai important în rutina noastră zilnică”. 

„Creierul tău se schimbă atunci când petreci mai mult timp online”

Iar această supra-expunere la diverse ecrane a fost cu atât mai deranjantă pentru copii. Conform unui sondaj făcut de Parents Together în timpul pandemiei, timpul petrecut de copii online a crescut cu aproape 500% în această perioadă. De asemenea, a crescut și rata obezității în rândul celor mici, un fapt pus, de către unele studii, tot pe seama creșterii timpului petrecut în fața ecranului și diminuarea perioadelor de activitate fizică. N-a ajutat nici că peste 20 de milioane de copii nu au mai fost în tabere de vară în 2020. Așa cum spunea o mamă, citată de The Washington Post, „Am impresia că acești copii au uitat cum este să iasă afară și să se joace sau cum să se distreze între ei fără ajutorul gadget-urilor electonice”. 

Și, așa cum a scris, recent, Kim Hart în Axios, n-o să fie prea ușor să băgăm duhul digital înapoi în lampă. „Ca mulți alți părinți, aproape că mă simt jenată să recunosc cât de mult timp s-au obișnuit copiii mei să petreacă în fața ecranului”, scrie ea. „Să-i facă să închidă tabletele este o operațiune demnă de un teatru de război.” Nu e vorba doar despre a-ți face noi obiceiuri, însă și despre arhitectura neurologică ce se construiește în urma obiceiurilor pe care le ai. „Creierul tău se schimbă atunci când petreci mult timp online”, spune Robyn Mehlenbeck de la George Mason University. „O să remarcăm curând, pe măsură ce oamenii depășesc această perioadă de pandemie, cât de multe abilități sociale au dispărut.” Mehlenbeck vorbea despre adolescenți, însă concluziile ni se aplică tuturor. 

Un studiu recent prezentat la World Microbe Forum a arătat că extinderea perioadei de timp petrecută în fața ecranelor, în căutare de distracție, a fost cauza creșterii nivelului de anxietate. Un studiu global făcut de Asana a arătat nu doar că 71% dintre respondenți au recunoscut că au experimentat starea de burnout anul trecut, ci și că există o corelație între dependența de dispozitive electronice și starea de burnnout. 

Cercetătorii de la University of Nevada, Las Vegas au arătat că, pe durata pandemiei, în timp ce apelurile telefonice erau asociate cu niveluri de stres scăzute, conferințele și întâlnirile video creșteau, de fapt, starea de stres. Iar social media a fost una dintre formele de comunicare care a fost cel mai strâns legată de stres. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


„Marea deconectare”

E clar că, pe măsură ce pandemia se apropie de sfârșit, și noi trebuie să renunțăm la obiceiurile noastre digitale. În The Atlantic, Kaitlyn Tiffany se întreabă dacă ceea ce ea numește „marea deconectare” nu a început deja. „Devine tot mai ușor să ne imaginăm că suntem pe punctul de a asista la ceva senzațional: o retragere coordonată de la streaming și swipe și evoluția către o nouă viziune, cea în care să stai acasă să te uiți la Netflix nu mai e un plan de vineri seara, ci un afront”, scrie ea. 

Și, așa cum explică Shannon Keating în Buzzfeed, oamenii încep să reconsidere cât de mult aleg să se expună pe social media. „Suntem atât de obișnuiți să ne punem întreaga viață online, însă cum ar fi dacă…. n-am mai face-o?”, se întreabă ea. 

Spre exemplu, Lydia, de 28 de ani, din Providence, spune: „După pandemie, după ce am avut unele revelații medicale personale și am remarcat violența politică din anul 2020, am regretat că am împărtășit atât de multe lucruri: traumele pe care le-am avut, detaliile despre sănătatea mea mintală, căutările în explorarea de gen, locul unde mă aflam, vederile mele politice și ideile pe care le aveam”.

Nu e ușor să ai o relație sănătoasă cu tehnologia, dar ăsta e unul dintre cele mai bune lucruri pe care le putem face ca să ne protejăm sănătatea mintală. Lumea online ne atacă asemenea unui drog care ne poate da stări de euforie și depresii majore: un drog de care am devenit tot mai dependenți. Însă unul care nu ne satisface pe deplin nevoia noastră adevărată, reală și puternică de conexiune. 

Putem spune că, acum, cei mai mulți dintre noi iau mai puțin de-a gata lucrurile despre care credeau că li se cuvin înainte de pandemie. Cum ar fi conexiunile cu oamenii, legăturile reale, personale. Dar și posibilitatea de a avea un timp pe care să-l petreacă împreună cu ei înșiși, o formă de conectare esențială pentru starea lor de bine. Acum, de vreme ce am redescoperit bucuria profundă de a fi reuniți cu oamenii pe care îi iubim – în persoană, la masă, fără a da un click pe join, în vreme ce-ți amintești să apeși și butonul care deschide conexiunea video, e greu să ne imaginăm o lume în care restaurantele erau pline de oameni care stăteau împreună la o masă și fiecare se uita în telefonul lui, în loc să trăiască momentul. 

Nu ne mai întoarcem 

Există o dorință colectivă să nu ne mai întoarcem la obiceiurile pe care le aveam pre-pandemie. Am învățat lecții grele despre ce contează cu adevărat pentru fiecare dintre noi și am reușit să discernem ce a fost important și ce a fost doar un zgomot de fond, unul care ne hrănea cu o versiune junk food a conexiunilor, însă care nu ne ținea sănătoși. Și nu vorbim aici doar despre sănătatea mintală. Așa cum spune Susan Pinker, autorul The Village Effect: Why Face-to-Face Contact Matters, forța conexiunilor noastre sociale afectează, de fapt „căile biologice care duc către o expresie genetică a unei boli”. Spre exemplu, femeile care au cancer la sân au de patru ori mai multe șanse să supraviețuiască dacă sunt active și au parte de conexiuni sociale față-în-față. Victimele atacurilor cerebrale au parte de mai multă protecție în fața complicațiilor atunci când au parte de interacțiuni sociale reale decât ar avea datorită medicației. 

„Exact așa cum avem nevoie de mâncare, apă și somn ca să supraviețuim, așa avem nevoie și de contact uman, pur și simplu”, scrie ea. „Dispozitivele digitale sunt minunate ca să împărtășim informația, dar nu sunt atât de bune pentru a adânci conexiunile umane și sentimentul de apartenență la o comunitate.” 

Iubesc tehnologia. Am pus bazele a două companii tech. Însă, în cele din urmă, tehnologia este doar un instrument, unul care poate adăuga valoare vieții noastre sau care o poate seca de energie și îi poate diminua valoarea. Seamănă mai mult cu un ciocan – o unealtă super utilă, însă nu atunci când îți dai în cap cu el, operațiune care ar avea aproximativ același efect la nivel cognitiv ca doomscrollingul. 

Cu toate astea, tehnologia și device-urile noastre digitale au un fel al lor de a umple un vid. Și, dacă în graba noastră „să revenim la normal” n-o să fim atenți și n-o să utilizăm timpul având în minte un scop precis, asta e exact ce se va întâmpla. E o operațiune pe care trebuie să o facem cu toții. Într-o ediție a publicației PNAS, intitulată „Supravegherea comportamentului global colectiv”, 17 cercetători din diverse discipline – de la filozofie la biologie și neuroștiințe sau AI – susțin că social media și  ecosistemul nostru de informație ar trebui tratate ca o „situație de criză”, una în care oameni de știință din toate domeniile de activitate ar lucra împreună pentru a rezolva probleme globale, cum ar fi schimbarea climei. 

„În ceea ce-i privește pe oameni, fluxurile informaționale recepționate au fost, inițial, structurate pe criterii ale selecției naturale însă, recent, ele sunt din ce în ce mai mult alterate de către comunicarea tehnologică”, scrie autorul. „Era digitală și explozia social media au accelerat aceste schimbări în sistemul nostru social, și au făcut-o fără să țină seama prea mult de consecințele la nivel funcțional. Spre exemplu, autorul citează cazurile observate în timpul pandemiei: „În lipsa unui cadru organizat, companiile tech au bâjbâit în timpul pandemiei, incapabile să oprească avalanșa de informații greșite”.

Co-autorul acestui studiu, Carl Bergstrom, profesor de biologie la University of Washington, a spus pentru Recode că abordarea unei strategii de tipul „Îmi iau mâinile de pe asta” nu va funcționa. „Există o credință general valabilă că lucrurile vor găsi o cale să funcționeze, într-un final, și că oamenii vor reuși, cumva, să sorteze informațiile pe care le primesc, că piața se va auto-reglementa într-un fel sau în altul”, spune el. Însă „nu există nici un motiv ca știrile bune și corecte să ajungă în topul ecosistemului pe care tot noi l-am proiectat”. Și din acest motiv, ne avertizează el, trebuie să luăm măsuri. „Nu avem timp să așteptăm.” 

Problema e la fel de urgentă în viețile noastre individuale. Nu există nici un motiv să credem că, dacă nu facem nimic, dispozitivele pe care le avem mereu în mână vor lucra în favoarea noastră. Așa cum a spus, la un moment dat, biologul E.O.Wilson, „Problema reală a umanității este aceasta: avem emoții paleolitice, instituții medievale și tehnologie dată de zei.”

Depinde doar de noi să folosim tehnologia în viețile noastre ca să ne sporim umanitatea, nu să o diminuăm. Bineînțeles, pandemia nu s-a terminat încă. Viețile noastre încă funcționează cu întreruperi și există o incertitudine uriașă referitor la cum va arăta anul care urmează. Însă acesta este, de pe de altă parte, și momentul perfect să facem o analiză și să ne punem sub lupă relația pe care o avem cu tehnologia. Ne servește interesele? Acele moduri în care o foloseam, chiar dacă erau necesare la momentul respectiv, mai sunt de actualitate și ne mai folosesc și acum? Relația pe care am avut-o cu tehnologia înainte de pandemie sau în timpul pandemiei nu trebuie să fie una cu care să ne mulțumim, pur și simplu, așa cum e. Așadar, să înceapă Marea Recalibrare. 

Citește și:

Noul model de muncă hibrid cere aptitudini hibrid

Putem să ne îndeplinim visurile la orice vârstă

Author(s)

  • Arianna Huffington

    fondatoare The Huffington Post, fondatoare și CEO Thrive Global

    Arianna Huffington, fondator The Huffington Post, fondator și CEO Thrive, autoare a 15 cărți, care acoperă teme dintre cele mai variate: artă, mitologie, politică sănătate. În 2005, a lansat The Huffington Post, o platformă de știri și opinii, care a devenit foarte rapid unul dintre cele mai prestigioase brand-uri media online. În august 2016, a lansat Thrive Global, o platformă de wellbeing și eficiență, pentru corporații și consumatori individuali, ce are ca misiune schimbarea modului în care muncim și trăim și care își propune să pună capăt concepției false potrivit căreia burnout-ul este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru succes. Arianna Huffington a fost desemnată printre cei mai influenți 100 de oameni din lume de către publicația Time și se găsește pe lista celor mai puternice 100 de femei din lume. Născută în Grecia, s-a mutat la Londra la vârsta de 16 ani, și a absolvit Universitatea Cambridge cu specializarea în economie. La 21 de ani, a devenit președinta faimoasei societăți de dezbateri Cambridge Union.
    Cele mai recente cărți ale Ariannei Huffington - Thrive (Succesul redefinit: prosperitate, înțelepciune, miracol și crearea unei vieți pline de sens) și The Sleep Revolution (Revoluția somnului) - au ajuns, imediat după lansare, bestseller-uri internaționale.