În următoarele 3 minute vei afla:

– De ce este un semn bun să ne preocupe culoarea părului.
– Ce efect are asupra noastră să cărăm mereu în spate un ghiozdan plin și greu. 


Formulam, acum un timp, un set de întrebări pentru o supraviețuitoare a incendiului din Colectiv. Una dintre întrebări suna aproximativ așa: ”După toată experiența cumplită prin care ai trecut, te mai necăjesc nimicurile vieții?”.

Când am primit răspunsul, a fost ca un duș rece. Mi-a răspuns că ziua în care a iritat-o faptul că nu-i ieșise bine machiajul a fost începutul vindecării sale. Întoarcerea la normalitate. Dimensiunea superficială a existenței noastre demonstrează că nu suntem acaparați de supraviețuire, ci îndrăznim să mai și savurăm ceva în acest proces.

Celebrul model al piramidei lui Maslow pornește de la nevoile de bază (apă, hrană, adăpost) și urcă spre siguranța personală. Odată bifate acestea, avansăm spre nevoile sociale și de apartenență, apoi spre recunoaștere socială. În vârful ierarhiei nevoilor umane tronează autorealizarea și dezvoltarea personală

Imaginea babei pieptănându-se în timp ce țara arde scurtcircuitează palierele pe care Abraham Maslow le publica în 1943. Principiul e simplu: pentru ca oamenii să-și poată îndeplini nevoile, este nevoie să le acopere treptat, începând de la cele elementare. Este puțin probabil să te preocupe dezvoltarea personală, dacă n-ai unde să locuiești și nici nu prea ai cum să te concentrezi pe o nuanță nouă de păr atâta timp cât nu te simți în siguranță. Criza pe care o traversăm ne-a cam tras preșul de sub picioare: palierele pe care le consideram bifate s-au dovedit, peste noapte, mai fragile decât ne imaginam. Ne întoarcem, la nivel global, spre nevoia de siguranță, iar ideea unei crize financiare de amploare ne pune probleme la care consideram că nu mai este nevoie să ne raportăm (hrană, locuință). Și atunci, de ce simțim încă nevoia să fim superficiali și la ce ne ajută (dacă ne ajută!) să tânjim după o coafură nouă, după ultima carte a Elenei Ferrante sau după o pereche de Dr. Martens (cu care să ieșim cel mult până la magazinul din colț)? 

Motivul temeinic pentru care baba se piaptănă

Micile răsfățuri și împliniri personale, superficiale în comparație cu haosul din jur, ne ajută să nu ne pierdem mințile. Cât timp ne preocupă igiena și imaginea personală sau felul în care ne îmbrăcăm (fie și cu o pijama nouă), cărțile pe care le citim și dacă încă mai putem râde în hohote la o comedie bună, îi transmitem creierului că ne permitem să avem și alte nevoi decât cele de bază. Ne liniștim pentru că ne raportăm la vechea noastră realitate. Îi spunem că țara nu arde: cu alte cuvinte, mutăm atenția spre un alt palier al ierarhiei lui Maslow. În depresie și în burnout, oamenii par să nu-și mai dorească nimic. Nu pentru că le-ar avea pe toate, ci pentru că, pur și simplu, nimic nu mai pare dezirabil. Nevoia de mărunțișuri și plăceri superficiale dovedesc poftă de viață, așa că pare o idee bună să le cultivăm și să nu ne jenăm că avem nevoie de ele. Dimpotrivă! 

Dana Olariu este psihoterapeut cu formare în psihoterapie cognitiv-comportamentală și explică: ”Dorințele, interesul și energia ne semnalează o stare de bine, indiferent către ce sunt direcționate ele. Nu putem funcționa doar la turație maximă, doar cu stres, nu este nici fizic și nici psihic posibil, deoarece consumul de energie este mult prea mare. Iar lucrurile mici contează. Până la urmă, nu putem trăi doar dintr-un proiect măreț în altul, doar în discuții și gânduri filozofice și profunde și în continuă dezvoltare personală. Mai avem nevoie și de aer, de spațiu, de pauză, pe care ni le dăm, sau ar fi bine să ni le dăm, prin preocupări mărunte, zi de zi.

Acestea ne ajută să ne distragem atenția, pentru un timp, de la probleme, să punem puțin stresul și responsabilitățile în cui. Imaginează-ți că porți în spate un ghiozdan plin de lucruri de făcut, de gânduri, de griji, de emoții, cu mulți de “trebuie”, pentru că multe lucruri chiar trebuie făcute. Cum e să-l mai dai jos din spate, din când în când? Să nu-i mai simți greutatea, să nu te mai doară umerii? Să-ți dai voie să nu trebuiască nimic, ci doar să-ți dorești și să faci ce-ți dorești. Să-i dai voie copilului din tine, după ce a dat jos ghiozdanul din spate, să se joace, să-și ia o mică vacanță”.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Muchia de cuțit nu este deloc confortabilă

Dacă am trăi non-stop cu gândul că trebuie să fim conectați cu un adevăr suprem, am obosi teribil: mintea umană are nevoie să-și tragă sufletul, să se odihnească în mici rutine plăcute, în ritualuri și în planuri de vacanță. Nu poți trăi etern în alertă, cu adrenalina gâlgâind, iar situația în care ne aflăm nu se va termina cu una, cu două. O recalibrare ne va ajuta să învățăm să trăim integrând tot ce s-a schimbat începând din martie, anul acesta. Așa că data viitoare când te întrebi de ce ai nevoie să stai pe YouTube sau pe TikTok (sau de ce se refugiază acolo copiii), ține cont că e semn bun. Dana Olariu subliniază atât avantajele episoadelor de escapism, cât și limitele la care ar trebui să fim atenția pentru a nu cădea în cealaltă extremă: ”Este benefic să luăm o pauză de la a ne lua foarte mult în serios și de a lua în serios tot ce ne înconjoară. Uneori, nu pot să mă concentrez, sunt prea obosit, poate copleșit, așa că am nevoie să fac lucruri mici, aparent fără importanță și fără altă semnificație sau consecință în viața mea în afară de aceea de a mă relaxa, de a mă distra sau de a mă detașa un pic de la greutăți sau de la rutină.

Astfel de comportamente nu devin o problemă decât dacă se cronicizează, dacă devin evitare, fugă de realitate, acaparând o mare parte din activitatea noastră sau dacă ne fac să nu mai fim funcționali. Altfel, avem liber să ne pietănăm, căci nu putem să salvăm țara în fiecare clipă, dar putem să ne încărcăm cu energie pentru a încerca din nou”.

Micropașii care îți aduc clipe de relaxare:

1. Abonează-te la un canal de YouTube nou

Chiar dacă e un hairstylist talentat sau amuzant de la care afli lucruri noi despre păr sau doar te amuzi, câteva minute de relaxare îți vor prinde bine și îți vor reduce nivelul de stres.

2. Joacă-te cu un animal

Nu e mare filozofie să plimbi un câine sau să mângâi o pisică, dar joaca cu un animal are efect terapeutic. Nu ai un animal al tău? Te poți oferi să plimbi câinele vecinilor (mai ales dacă lucrezi de acasă!). S-ar putea să-ți fie foarte recunoscători (și vecinii, și cățelul).

3. Schimbă-ți look-ul

Atenția pentru detalii superficiale (machiaj, păr, ținute) transmite creierului că suntem OK și că ne putem concentra și pe imaginea de sine (chiar dacă ne ascundem după o mască, pe stradă). Schimbările ajută, ne trezesc, ne amuză, creează repere în timp.

4. Ascultă muzică altfel

Reia o piesă pe care o știi foarte bine. Ascult-o cu ochii închiși (vei fi mai atentă la sunete) și caută să reperezi fiecare instrument pe care îl auzi, nu doar linia melodică, versurile sau solo-urile.

5. Decorează-ți casa de vacanță

E de-ajuns una imaginară. Dedică-i câteva minute pe zi. Unde se află? La munte sau la mare? Are etaj, are ferestre largi, perdele sau obloane? Cum arată livingul? Ce piese de mobilier s-ar potrivi? Îți vei construi, mental, un refugiu unde te poți odihni oricând ai nevoie: ajunge să închizi ochii și să te transpui în casa ta de vacanță.

Dana Olariu este psiholog cu formare în psihoterapie cognitiv-comportamentală. A ales acest drum crezând cu tărie că putem să ne schimbăm povestea și scenariile vechi de viață, deseori pline de renunțări și eșecuri, că putem învață din situațiile grele pentru a găsi în noi cele mai bune resurse. În viziunea Danei, psihoterapeutul nu este un sfătuitor, ci un partener de drum alături de care descoperim cum să fim protagoniștii unor povești mai frumoase, mai pline de satisfacții, cum să ne adaptăm și să facem față schimbărilor, cum să ne bucurăm de ceea ce este bun în noi și în jurul nostru.

Citește și:

Comutatorul anti-stres al corpului uman: reguli de utilizare

Recomandarea Thrive: Eliberează-te de stres! Cum să scapi de stres și să te bucuri de viață

 

Author(s)

  • Ruxandra Rusan

    Jurnalist, editorialist Thrive Global România

    Ruxandra Rusan a lucrat în presa scrisă, radio, televiziune și, mai nou, în online. Este practician NLP și pasionată de psihologie. A avut ocazia să intervieveze personalități din diferite domenii și să învețe de la fiecare câte ceva. Crede că fiecare încercare prin care trecem ne ajută să ne vindecăm de ceva care ne apasă sufletul. Este și mama unui adolescent, iar asta vine cu un proces interesant de redefinire.