În următoarele 3 minute vei afla:
– Ce este TAA (Terapia bazată pe Acceptare și Asumare).
– De ce burnout-ul cauzat de locul de muncă reprezintă o amenințare la adresa sănătății fizice și mentale.
Cărțile de self-help au o reputație puțin ambivalentă: unii sunt fani declarați, în timp ce alții fug ca de ciumă de acel raion din librărie. Însă, un studiu recent publicat în revista Work&Stress sugerează că există o serie de cărți motivaționale care pot fi o alternativă eficientă și accesibilă ca preț pentru gestionarea stresului profesional, a burnout-ului și a simptomelor depresiei, scăpându-te, astfel, de terapie.
Cercetătorii de la Universitatea din Basel în colaborare cu Institutul Muncii și Sănătății Mintale din München au constatat că subiecții cu simptome moderate sau severe de stres, care au citit o carte de self-help scrisă în acord cu principiile Terapiei bazate pe Acceptare și Asumare (TAA), au obținut o ameliorare semnificativă a simptomelor cauzate de stres, burnout și depresie, prin comparație cu subiecții care nu citiseră încă acea carte.
TAA este un tip de terapie de factură cognitiv-comportamentală care ajută oamenii să învețe să fie mai flexibili din punct de vedere psihologic. Adică, să învețe să accepte, în loc să schimbe sau să evite, gânduri deranjante sau experiențe neplăcute și apoi să treacă mai departe, scrie autorul studiului. Această abilitate este utilă în toate laturile vieții, incluzând aici și mediile profesionale haotice, pentru că persoanele mai flexibile din puncte de vedere psihologic au mai multe resurse cognitive la îndemână pentru a face față situațiilor stresante.
Cartea TAA folosită în acest studiu le explică cititorilor săi că burnout-ul (caracterizat, în principal, prin epuizare, aplatizare emoțională și sentimentul că nu poți face față și nici nu poți schimba ceea ce se întâmplă la locul de muncă) este legat de rigiditatea emoțională și le propune acestora tehnici precum mindfulness-ul și acceptarea, pentru a-i ajuta să devină mai flexibili din punct de vedere emoțional.
Design-ul studiului este unul simplu: cercetătorii au recrutat 119 participanți care prezentau niveluri moderate până la severe ale stresului (evaluate cu ajutorul Scalei Stresului Perceput, un instrument de evaluare folosit frecvent), cărora le-au cerut să completeze o serie de chestionare online menite să le evalueze starea de spirit, percepția burnout-ului și nivelul stresului, atât înainte, cât și după parcurgerea cărții.
Oamenii de știință au decis împărțirea participanților în două grupuri: cei din primul grup au primit cartea TAA de self-help imediat și au citit-o în limita a cinci săptămâni, parcurgând în mod regulat testele online de comprehensiune, pentru a demonstra că au parcurs cu-adevărat materialul. Cel de-al doilea grup a așteptat o vreme înainte de a primi permisiunea să înceapă lecturarea cărții, iar subiecții au fost testați înainte și după citirea cărții, dar nu și în timpul perioadei de lectură, după cum raportează studiul.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Cercetătorii au comparat, în primă etapă, grupul care a citit cartea cu grupul care aștepta și au constatat că primul grup a raportat îmbunătățiri semnificative ”în ceea ce privește stresul perceput și toate dimensiunile burnout-ului: epuizare, aplatizare emoțională și eficiență personală”, scriu autorii studiului. De asemenea, acest grup a obținut rezultate mult mai bune în ceea ce privește starea generală de bine și simptomele de depresie.
”Rezultatele indică faptul că intervenția bazată pe lecturarea cărții TAA de self-help, chiar și în absența vreunui contact cu un terapeut, a determinat ameliorări substanțiale în ceea ce privește consecințele principale ale stresului perceput și ale burnout-ului”, notează autorii studiului. De asemenea, oamenii de știință au dorit evaluarea participanților după trei luni de la încheierea studiului și au constatat că rezultatele pozitive au rezistat în timp, adică, participanții erau mai puțin stresați față de perioada dinainte de lecturarea cărții de self-help.
E posibil ca rezultatele să se fi menținut, pentru că subiecții au continuat să citească acea carte și după finalizarea cercetării, însă, autorii studiului presupun că este posibil ca aceștia să fi continuat, de fapt, să aplice ceea ce au învățat pe parcursul studiului chiar și după încheierea acestuia.
Există o serie de factori limitativi în ceea ce privește această cercetare, printre care și faptul că persoanele care aleg la întâmplare o carte de self-help, spre deosebire de situația în care ești implicat și monitorizat ca parte dintr-un studiu, este posibil să nu acorde foarte mare importanță materialului și să nu pună în aplicare sfaturile pe cât de riguros ar face-o dacă ar face parte dintr-un studiu. Și desigur, ”o carte de self-help, fără contact cu un terapeut, nu este potrivită pentru oricine”, a menționat în comunicatul de presă ce făcea publice concluziile studiului profesorul Andrew Gloster, conducătorul studiului și conducătorul departamentului de Psihologie Clinică și Sțiința Intervenției din cadrul Universității din Basel.
Însă, concluziile acestui studiu sugerează că este mult mai accesibil din punct de vedere financiar și mult mai ușor de găsit loc într-un program încărcat pentru lecturarea unor cărți de self-help, spre deosebire de psihoterapie și că aceasta ar putea fi o metodă eficientă de tratare a stresului și a burnout-ului de la locul de muncă, ceea ce, de altfel, reprezintă ”o amenințare la adresa sănătății fizice și mentale, fiind asociate cu dizabilitatea și costuri socio-economice înalte”, după cum notează comunicatul de presă. Acest lucru este în mod special important pentru că nu toate companiile elaborează programe de intervenție în mediul profesional în vederea gestionării stresului și a burnout-ului destinate tuturor angajaților. Unele companii nu elaborează deloc astfel de programe. În plus, ”O carte de self-help, în absența oricărui contact cu un terapeut, poate depăși barierele financiare și logistice, care îi împiedică, uneori, pe oameni să solicite ajutor specializat”, a declarat în comunicatul de presă Patrizia Hofer de la Facultatea de Psihologie din cadrul Universității din Basel, coordonatorul principal al studiului.