În următoarele 5 minute vei afla:

– Ce e bogăția psihologică.
– Ce rol joacă experiențele variate și interesante în viața noastră.


Care sunt ingredientele unei vieți bune

O listă de dorințe epuizată, o casă art deco în centru sau o pensionare anticipată? De fapt, în mod sigur răspunsurile nu sunt acestea, pentru că mai multe studii au arătat că, de la un anumit venit încolo, banii nu mai pot cumpăra fericirea. Cercetătorii în neuroștiințe cred că atât extazul, cât și emoția împlinirii sunt cocktailuri de chimicale eliberate de creierul nostru, pe care le interpretăm subiectiv, după plac. 

Dar asta nu schimbă faptul că, atunci când ne raportăm la ideea unei vieți bune, ne gândim fie la plăcere și confort material, după Epicur, fie la descoperirea sensului, dedicării unui scop măreț (pentru că fericirea daimonică e binele măreț), după cum a propus Aristotel în opera sa, Etica nicomahică. Deci filosofii antici sunt cei care ne-au format ideile despre fericire care s-au perpetuat de-a lungul secolelor. Deși tot Aristotel afirma că, în esență, fericirea nu este nici sentiment și nici o promisiune de aur, ci o practică: “Nu mai sperați la fericirea de mâine. Fericirea se antrenează în tot procesul”. 

Și un studiu recent, publicat de American Psychological Association’s Psychological Review, îi susține ultima afirmație. Cercetarea a arătat că o viață bună nu trebuie să fie centrată în jurul fericirii sau a unui scop măreț, ci mai degrabă se compune din bogăție psihologică.

Ce e bogăția psihologică?

Potrivit autorilor studiului, Shige Oishi, profesor de psihologie la Universitatea din Virginia, și Erin Westgate, profesor de psihologie la Universitatea din Florida, bogăția psihologică se acumulează prin „experiențe interesante și variate în care noutatea sau complexitatea sunt însoțite de schimbări profunde de perspectivă.”

Spre exemplu, călătoriile lungi în locuri îndepărtate sunt un mod de a introduce bogăția psihologică în viața ta, pentru că, pe măsură ce afli despre culturi și obiceiuri noi, poți deveni dispus să-ți vezi propria societate printr-un filtru diferit. Apoi, să decizi să faci o schimbare tectonică în carieră, să înveți o limbă străină, să cânți la un instrument, sau… totul despre arta modernă, toate aceste lucruri te pot îmbogăți. Atunci când înveți lucruri noi nu doar că-ți stimuleazi agilitatea cognitivă, ci îți poți deschide mintea spre alte orizonturi. 

Însă o experiență nu trebuie să fie neapărat distractivă pentru a se califica în registrul bogăției psihologice, și nici măcar plăcută. Ar putea fi vorba de o tragedie: să supraviețuiești unui război sau unui dezastru natural te poate îmbogăți psihologic. Sau poți obține o altă optică asupra lumii chiar și prin intermediul unor evenimente mai puțin dramatice, dar totuși dureroase, precum: infertilitate, boli cronice, șomaj. Indiferent de specific, putem găsi valoare chiar și în experiențele considerate negative atâta timp cât acestea ne modelează înțelegerea asupra celor din jur sau asupra propriei persoane.

Și adăugarea bogăției psihologice ca valoare atunci când ne cuantificăm existența este foarte important, deoarece astfel facem loc “provocărilor și greutăților; nu trebuie să fie totul liniar și lipsit de probleme, pentru că și experiențele neplăcute sau incomode au aportul lor în viața noastră”, explică prof. Erin Westgate în cadrul articolului. Cercetătoarea susține că, dacă ne permitem să urmăm doar șabloanele clasice și înguste ale conceptului de viață bună, putem presupune că cineva care nu are o existență hedonică și nici eudaimonică trebuie să aibă, în mod implicit, o viață proastă, iar aceasta e o idee limitativă, conform prof. Westgate. 

Cine își dorește bogăție psihologică?

Viețile hedonice, eudaimonice și bogate din punct de vedere psihologic nu se exclud reciproc și nici nu poate spune cineva că una e mai bună decât alta. „Când cineva trăiește o viață bună, aceasta tinde să fie bună în multe feluri, nu doar într-unul”, notează Westgate. Așadar, dacă ai o viață confortabilă, plină de sens și încununată de experiențe variate și interesante, te numeri printre cei norocoși. Însă pentru că e greu să le ai pe toate în mod simultan, oamenii tind să prioritizeze un tip de viață în defavoarea altuia.

Studiul a analizat trăsăturile și preferințele unor grupuri de naționalități diferite cu testul de personalitate Big Five (un test considerat de comunitatea științifică drept relevant, ce evaluează locul în care subiecții se încadrează în spectrul a cinci trăsături de personalitate: conștiinciozitate, deschidere spre experiențe, nevrotism, extroversiune și agreabilitate).

Potrivit studiului, persoanele care s-au clasat foarte bine la capitolul „deschiderea spre experiențe” aveau mai multe șanse să ducă vieți bogate din punct de vedere psihologic. Iar deschiderea spre experiențe este adesea caracterizată prin „fantezie, sensibilitate artistică, profunzime emoțională, flexibilitate, curiozitate intelectuală și comportamente neconvenționale”, potrivit autorilor studiului.

Cercetarea a adunat date de la respondenții din nouă țări. Cei mai dornici de o viață bogată psihologic, în detrimentul uneia fericite sau pline de sens, au fost germanii (16,8% dintre respondenți), indienii (16,1%), coreenii (15,8%) și japonezii (15,5%). „Un număr semnificativ de oameni din întreaga lume spun că ar alege o viață bogată psihologic în detrimentul unei vieți fericite sau pline de sens, și aproximativ o treime spun că reversarea celui mai mare regret al vieții lor le-ar fi îmbogățit viața psihologică”, scriu Oishi și Westgate.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Este bogăția psihologică un fenomen ciudat?

Studiul a mai arătat și faptul că „o viață fericită a fost cel mai adesea asociată cu extroversiunea, urmată de conștiinciozitate și de un nivel scăzut de nevrotism”, conform articolului. Interesant e că autorii au descoperit că persoanele cu vieți bogate din punct de vedere psihologic au mai multe șanse să fie liberale din punct de vedere politic și să îmbrățișeze schimbările sociale, în timp ce aceia cu o viață fericită sau semnificativă sunt mai predispuși să susțină status-quo.

Dacă simți că nu te bucuri de o viață deosebit de bună acum, gândește-te la diferitele dimensiuni ale felului în care ar putea arăta o viață fericită, semnificativă, bogată psihologic și dă-ți seama de schimbările pe care vrei să le faci.

Ce e, până la urmă, o viață bună?

Dacă viața ta nu e neapărat bună într-un mod care să se încadreze într-una din cele trei categorii descrise de lucrare, nu te întrista (suplimentar)! Autorii studiului au menționat că viața ar putea avea mult mai multe dimensiuni care nu s-au luat în considerare: o viață intelectuală, o viață creativă sau o viață în slujba altora. Și au declarat că e important ca psihologia să continue să exploreze motivele pentru care viața merită trăită, dincolo de ideile lui Aristotel.

Citește și:

Fericire sau bucurie: află care este lozul câștigător

Cum să te antrenezi pentru fericire

Author(s)

  • Lavinia Gogu

    editorialist

    Thrive Global România

    Lavinia Gogu este jurnalist, iar de-a lungul carierei a scris despre sănătate, nutriție, wellness, fitness, psihologie, spa, travel, skincare, beauty și lifestyle. A lucrat pentru mai multe publicații, precum revista ELLE sau eva.ro, dar o poți găsi și pe pe blogul personal, www.laviniagogu.ro. Lavinia s-a alăturat echipei Thrive Global România, având rolul de editorialist.