În următoarele 5 minute vei afla:
– Ce anomalie din cadrul somnului e considerată un simptom timpuriu al sindromului Parkinson.
– Dacă e posibil ca anumite părți din creier să doarmă în timp ce ești treaz.
De-a lungul istoriei, visele au jucat un rol important în cultură, societate și religie. În Biblie, visele erau considerate profetice. Conform egiptenilor și grecilor antici, visele erau mesaje de la Dumnezeu. În noua lui carte, The Nocturnal Brain, dr. Guy Leschziner, M.D., Ph.D., neurolog și conducătorul Centrului de Tulburări de Somn de la Spitalul Guy din Londra relatează povești adevărate și dramatice despre pacienții săi cu tulburări de somn extreme. Medicul ne explică ce putem să învățăm din vise și coșmaruri.
TG: Ce se întâmplă atunci când visăm?
Leschziner: Când vorbim despre visare, în mod normal ne referim la visele care au o structură și o intrigă narativă, precum un film care ni se dezvăluie în ochiul minții, fenomen asociat în mod convențional cu somnul REM (mișcarea rapidă a ochilor). Însă în ziua de azi înțelegem că putem visa și pe parcursul altor tipuri de somn care nu sunt REM – de obicei sunt mici experiențe fragmentate sau imagini vizuale.
TG: Unii dintre pacienții dvs. au experiențe dramatice pe parcursul nopții. Le puteți descrie?
GL: John e activ în timpul viselor împărțind pumni în cursul nopții în timp ce luptă împotriva tigrilor sau se bate cu oamenii. În somnul REM normal, suntem aproape în totalitate paralizați, dar în cazul lui John, paralizia lui este incompletă. Alte persoane au comportamente anormale care decurg din somnul non-REM (parasomnii non-REM), cunoscute ca somnambulism. O pacientă, Jackie, își plimbă motocicleta în somn. Iar Alex se învârte în jurul casei plasând pahare cu apă pe noptierele membrilor familiei care dorm! De asemenea, a fost observat când a luat pantoful prietenului său și a încercat să comande pizza cu el, imaginându-și că este un telefon! Unele cazuri sunt amuzante, dar altele duc la comportamente ce pot rezulta în condamnări penale sau daune la adresa lor sau a altor persoane.
TG: Ce putem învăța din aceste vise extreme?
GL: Spre exemplu, acum știm că pierderea paraliziei din timpul somnului REM (cum e cazul lui John) este adesea un simptom timpuriu al unor afecțiuni precum sindromul Parkinson. Dar la ceilalți pacienți care au parasomnii non-REM, atunci când le studiem creierul observăm că zonele responsabile cu gândirea rațională sau cu memoria rămân în somn profund, în timp ce centrii responsabili de mișcare sau de emoții puternice sunt foarte activi, astfel încât somnambulii par a fi treji. Acest lucru duce la comportamentul lor bizar. Dar înțelegerea faptului că creierul are capacitatea de a dormi și de a fi treaz simultan poate avea relevanță și în viața noastră de zi cu zi. Cu cât suntem mai privați de somn, cu atât mai plauzibil e ca zone mici ale creierului să adoarmă. Iar acest fapt explică de ce funcționăm mai deficitar când suntem obosiți.
TG: Ce sunt visele lucide?
GL: Visele lucide se întâmplă atunci când ajungem să le conștientizăm, în timp ce suntem în somn REM și putem, într-o oarecare măsură, să controlăm direcția acelor vise. Este ca și cum ai avea rolul regizorului în filmul care se joacă în mintea ta. Totuși, nu e o abilitate comună. Unii oameni o au sau și-o exersează în mod conștient. Dar persoanele ce suferă de narcolepsie, o tulburare neurologică care se manifestă prin adormirea involuntară în timpul zilei, sunt mult mai susceptibile la experimentarea viselor lucide, deoarece intră și ies din starea REM cu ușurință.
TG: Cum vă ajută pacienții care au vise lucide să aflați mai multe despre acest fenomen?
GL: În cadrul experimentelor, îi poți ruga să influențeze conținutul viselor lor în funcție de indicațiile tale. Așadar, le poți spune: „Vreau să visezi că interpretezi o piesă la pian”, apoi, ca cercetător, poți studia dacă, de fapt, acei pacienți pot învață să cânte mai repede datorită viselor lor. Iar un rezultat pozitiv constituie o dovadă incontestabilă de a arăta că visele ne pot îmbunătăți memoria sau funcțiile motorii. Acesta e un loc de joacă experimental pentru cercetătorii de domeniul somnului, care efectuează în prezent aceste tipuri de studii.
TG: Filozofi și psihanaliști de la Sigmund Freud la Carl Jung au avut teorii despre semnificația viselor. Ce părere aveți despre ele?
GL: Cred că viziunea freudiană, că visele vorbesc despre dorințele noastre subconștiente sau despre emoțiile cenzurate, probabil nu este corectă. Dar dacă te uiți la persoanele cu PTSD (sindromul post-traumatic), acestea vor avea adesea vise recurente legate de evenimentul traumatizant. În trecut, anumiți neurologi au sugerat că în timpul viselor, creierul îndepărtează deșeurile prin somnul REM. Dar visele persoanelor cu sindrom post-traumatic ne arată că nu e neapărat așa. Ne spun că procesarea emoțiilor nu este unul dintre rolurile viselor. Știm că somnul REM reprezintă aproximativ o treime din viața bebelușilor, chiar înainte de a se naște. Dar dacă visează în timpul somnului REM, întrebarea este: ei despre ce visează? Este posibil ca visarea asociată cu somnul REM să ocupe funcții variate în diferite etape ale vieții.
TG: Visele pot vindeca?
GL: Cu siguranță, există dovezi că visarea are o funcție în ceea ce privește reinterpretarea experiențelor anterioare, în timp ce încerci să amortizezi contextul emoțional. Deci, da, s-ar putea considera că este o formă de vindecare psihologică. Neurologul Matthew Walker, autorul cărții De ce dormim, a numit acest fenomen „terapia de peste noapte”.
TG: Cât de interesant este pentru dvs. faptul că visele au fascinat culturi încă de la începuturile istoriei?
GL: Este fascinant. De exemplu, la British Museum din Londra există un document din papirus: Cartea de vise egipteană, prea fragil pentru a fi expus, dar dacă îi rogi frumos, îl vor scoate din colecția lor pentru a-ți arunca o privire. Acest papirus, ce datează din 1220 î.Hr., detaliază 108 de tipuri diferite de vise și profeții asociate cu acele vise. Dar se pot găsi nenumărate exemple de-a lungul istoriei care vorbesc despre natura spirituală sau profetică a viselor.
TG: Ce părere aveți în legătură cu acest subiect?
GL: Dintr-o perspectivă rațională și științifică, părerea mea este că, probabil, atunci când visăm, ne integrăm toate experiențele de pe parcursul vieții noastre pentru înțelege lumea din jurul nostru.
TG: Visele pot fi profetice. De exemplu, e posibil să visezi că obții jobul dorit?
GL: Cred că răspunsul brutal este nu. Probabil că intuiți deja rezultatul. Știți că v-ați descurcat bine la interviu, că ați avut un CV perfect și, probabil, dacă visați că ați primit jobul este pentru că sunteți sigur că așa se va întâmpla!
TG: Ce ne dezvăluie coșmarurile?
GL: Sunt o experiență vie – neplăcută sau de-a dreptul îngrozitoare. Dacă visul tău are un context emoțional negativ, este mai probabil să te trezești. Ele pot fi declanșate de starea ta emoțională sau psihologică. Așadar, merită să rezolvați probleme care vă cauzează coșmarurile, deoarece acest lucru vă va spori șansele de a avea un somn liniștit. Coșmarurile te pot informa, de asemenea, că poate există un alt factor care-ți perturbă somnul REM. În afară de stres și anxietate, alte elemente perturbatoare pot fi apneea în somn – respirația perturbată noaptea, ceea ce poate duce la trezire parțială. Astfel devine mai probabil să îți amintești visele sau coșmarurile.
TG: Care sunt recomandările dvs. pentru un somn liniștit?
GL: Evitați cofeina după prânz. Evitați și alcoolul – deși este un sedativ, acesta afectează calitatea somnului. Nu țineți electronicele în perimetrul dormitorului. Încercați să respecți ore fixe de trezire și de culcare. Dacă sunteți stresați, puteți reduce anxietatea prin mindfulness, terapii de relaxare sau terapia cognitiv comportamentală (C.B.T.) pentru ameliorarea insomniilor. Dar în primul rând, studiați-vă propriul tip de somn. Dacă știți că puteți bea un espresso înainte de culcare și veți avea un somn foarte bun, atunci nu vă faceți griji în legătură cu sfaturile de mai sus.
TG: Ce părere aveți despre somniferele eliberate pe bază de rețetă sau fără prescripție medicală?
GL: Sunt de părere că tratamentele medicamentoase de orice gen trebuie evitate, dacă e posibil. Acestea cresc riscul de accidente rutiere sau împiedicări. Au potențiam adictiv și nu stimulează somnul natural, ci doar sedează. Și există din ce în ce mai multe întrebări cu privire la riscurile la care ne expunem creierul pe termen lung atunci când folosim sedative.
TG: Vă entuziasmează evoluția cercetărilor asupra somnului și creșterea interesului pentru acest subiect?
GL: Trăim vremuri minunate! Odată cu avansarea tehnologiilor – precum cele care urmăresc somnul – pe termen lung, vom putea înțelege impactul pe care îl are somnul asupra vieții noastre. E păcat că o activitate care ne ocupă o treime din viață și e fundamentală pentru bunăstarea noastră n-a fost studiată mai intens până în prezent. Și e fantastic cum, prin activitatea Ariannei Huffington [fondatorul și CEO-ul Thrive Global] și a altora, mesajul ajunge să fie propagat la o scară mai largă. Deci, în loc ca oamenii să simtă că somnul le invadează viața, ar trebui să îl prioritizeze ca parte a unei vieți sănătoase.
TG: La final, aveți recomandări pentru persoanele care doresc să învețe mai multe despre visele lor?
GL: Păstrarea unui jurnal de vise ți-ar putea oferi o perspectivă fascinantă asupra vieții tale nocturne. Te-ar putea chiar ajuta să-ți înțelegi grijile și preocupările.
Citește și:
Experții au decodificat aceste 7 vise anxiogene care apar frecvent