În următoarele 3 minute vei afla:
– Ce obicei poate potența acțiunea medicamentelor.
– Care e legătura dintre lipsa de somn și fertilitate.
Încă nu avem leac pentru banala răceală, dar știm cum să creștem posibilitatea de a ne pricopsi cu una: lipsa de somn. Cercetătorii de la Universitatea Carnegie Mellon au monitorizat somnul participanților la un studiu timp de paisprezece zile. Subiecților testați li s-au dat picături nazale care conțin rinovirus (care provoacă răceala comună). Cei care dormeau în medie mai puțin de șapte ore pe noapte erau de aproape trei ori mai predispuși să răcească decât cei care dormeau opt ore sau mai mult. Eficiența somnului, adică durata în care participanții la studiu dormeau efectiv, s-a dovedit a fi un predictor și mai puternic. Cei cu un scor de eficiență de 92% erau de 5,5 ori mai predispuși să răcească decât cei cu un scor de 98%.
Patul este medicament
Deci, vindecă-ți răceala înainte să te pricopsești cu ea. Dacă, totuși, răcești, tot somnul este esențial pentru recuperare, după cum spune și proverbul italian: ”Patul este medicament”. Dr. Axel Steiger, de la Institutul de Psihiatrie Max Planck, din Munchen, este și el convins că natura lucrează în favoarea noastră: ”Când au o infecție, pacienții sunt adesea somnoroși, iar… somnul îi ajută să se pună pe picioare. Bineînțeles, numai dacă îi permitem. Faptul că somnolența este unul dintre simptomele bolilor ne amintește încă o dată de ceea ce corpurile noastre știu instinctiv despre puterea somnului.
În plus, somnul poate amplifica eficacitatea unor tratamente. Un studiu din 2012 al Universității din Pittsburgh a arătat că mai mult somn crește nivelurile de anticorpi ai celor care tocmai au fost vaccinați împotriva hepatitei B și că mai puțin de șase ore de somn pe noapte pot face vaccinul ineficient.
Privarea de somn poate permite chiar și cancerului să se răspândească rapid. Cercetătorii de la Universitatea din Chicago și de la Universitatea din Louisville au constatat că la șoarecii injectați cu celule canceroase, tulburările de somn și calitatea redusă a acestuia duc la tumori mai agresive, creșterea mai rapidă a cancerului și o capacitate redusă a sistemului imunitar de a lupta în stadiile incipiente ale bolii. ”Nu tumora este de vină, ci sistemul imunitar. Somnul întrerupt schimbă felul în care sistemul imunitar luptă împotriva cancerului, făcând boala mai agresivă”, a explicat directorul studiului, Dr. David Gozal, președintele secției de pediatrie a Spitalului de copii Comer din cadrul Universității din Chicago.
Un studiu din 2015 al Centrului de Cercetare a Cancerului ”Fred Hutchinson”, din Seattle, a găsit o corelație între somnul precar constant dinaintea unui diagnostic de cancer la sân și probabilitatea de a muri din cauza bolii. Femeile care au raportat că dormeau cinci sau mai puține ore pe noapte, înainte de a fi diagnosticate, erau de 1,5 ori mai susceptibile să moară din cauza bolii, decât femeile care dormeau șapte sau opt ore pe noapte. De asemenea, atunci când suntem privați de somn, rezistența noastră la durere este scăzută, astfel încât nivelurile de durere tolerabile în mod normal pot fi resimțite mai intens.
Somnul și infertilitatea
O altă dovadă că somnul este o necesitate biologică este faptul că e asociat și cu – știi tu… – capacitatea noastră de a ne înmulți. Privarea de somn a fost legată de infertilitatea la bărbați și la femei, pentru că perturbarea ritmurilor circadiene afectează producția de hormoni și numărul de spermatozoizi. Un studiu danez din 2013 a constatat că bărbații care dorm mai puțin de șase ore sau au raportat tulburări de somn frecvente aveau cu 25% mai puțini spermatozoizi. Privarea de somn a fost, de asemenea, asociată cu disfuncția erectilă. ”Testosteronul este produs în timpul nopții. Există studii care arată nu numai că o scădere a duratei totale de somn poate reduce testosteronul bărbaților, dar și că somnul REM este important pentru reducerea și eliberarea de testosteron”, afirmă dr. Lisa Shives, fondatoarea Clinicii de Medicină a Somnului Northshore, din Evanston, Illinois.
Odată ce femeile rămân însărcinate, somnul continuă să fie vital. Auzim des expresia ”mănâncă pentru doi”, dar femeile gravide trebuie să-și amintească și că ”dorm pentru doi”. Crearea unui plan de naștere, în care mama stabilește cum își dorește să fie experiența travaliului, este tot mai des întâlnită. Totuși, puțină lume știe că și somnul contribuie la reușita acestor planuri. Cercetătorii de la Universitatea din San Francisco, California, au constatat că femeile care dorm mai puțin de șase ore pe noapte în luna a noua de sarcină au travalii mai lungi și sunt de 4,5 ori mai predispuse să solicite cezariana.
Somnul și metabolismul
De altfel, diabetul și privarea de somn sunt strâns legate. Privarea de somn creează terenul perfect pentru diabetul zaharat, crescând riscul rezistenței la insulină, un hormon esențial pentru absorbția zahărului din sânge, care fie îl transformă în energie, fie îl depozitează. Rezistența la insulină este un precursor al diabetului zaharat. Odată ce diabetul este diagnosticat, somnul este la fel de important ca dieta în gestionarea bolii. (Întâmplător, Thomas Edison, care pretindea că a învins somnul, s-a îmbolnăvit de diabet.)
Legătura dintre problemele de somn și greutate a fost documentată, dar ceea ce am aflat este doar cât de strâns sunt legate. Este nevoie de o singură noapte de somn precar ca să ne dorim să mâncăm mai multe grăsimi a doua zi. Într-un studiu al Universității din Pennsylvania, un grup de participanți a fost ținut treaz toată noaptea, în timp ce celălalt a fost lăsat să doarmă. Cei care au stat treji au mâncat aproape o mie de calorii în plus, în timpul nopții. A doua zi, chiar dacă ambele grupuri au avut un consum caloric aproximativ egal, la participanții privați de somn s-a constatat că mai multe calorii proveneau din grăsimi. Motivul este că, potrivit autorului studiului, Hengyi Rao, chiar și o noapte de nesomn este suficientă pentru a produce modificări în ceea ce se numește „puntea neuronală” a creierului (puntea dintre cortexul cingular dorsal anterior și cortexul insular), o regiune asociată cu luarea deciziilor – în acest caz, ceea ce participanții au ales să mănânce.
Stăpânirea de sine necesită energie mintală, iar fiecare dintre noi are un rezervor limitat. Când suntem obosiți, aceste rezerve de energie scad, iar puterea noastră de autocontrol are de suferit. Acesta este motivul pentru care, avertizează o analiză din 2015 a Universității Clemson, privarea de somn ne supune la un risc mai mare „de a ceda în fața dorințelor impulsive, de a avea o capacitate de atenție precară și de a ne compromite felul în care luăm decizii”.
Fragment din Revoluția Somnului: Cum să-ți schimbi viața de noapte, Arianna Huffington, editura Curtea Veche, 2017
Citește și:
Lipsa somnului, vinovată pentru singurătatea ta?
Prea puțin somn îți dă peste cap starea de bine și aspectul fizic