În următoarele 5 minute vei afla:

– Cum a început iubirea noastră pentru cafea.
– De ce folosim aceleași metode pe care proprietarii de fabrici le foloseau acum două sute de ani pentru a maximiza productivitatea angajaților.


“Odată cu crearea unei piețe uriașe a somniferelor – pastile care adesea ne lasă amețiți sau zombi a doua zi – a apărut nevoia unei forțe care să contracareze: crearea unei piețe la fel de mari pentru stimulente, inclusiv tot felul de băuturi pe bază de cofeină.”, spune Arianna Huffington în cartea Revoluția somnului, publicată de editura Curtea Veche.

Este un cerc perfect al epuizării transformate în marfă. Pentru că nu dormim suficient cât să ne simțim odihniți și treji, ne activăm cu ajutorul unor substitute ale vitalității, apelând, tot mai des, la varietatea de băuturi „energizante“ disponibile. Și, când în cursul zilei ne apucă toropeala mai băgăm în noi încă un Red Bull, un suc plin de zahăr sau o gură de Burn. 

Ne forțăm constant organismul să treacă într‑o stare la care nu putem ajunge în mod natural, pentru că nu ne acordăm suficient timp pentru somn. Deci, suntem obosiți în timpul zilei și agitați în timpul nopții. Desigur, cafeaua și ceaiul există de secole. Le apreciem pentru puterea lor de a ne face mai alerți, dar multe culturi au și alte tradiții legate de cafea și de ceai, care ne încurajează să ne relaxăm, să trăim clipa, să luăm o pauză (de aici, „pauza de cafea“) sau să ne bucurăm de legendara ceremonie a ceaiului japonez. Sunt ritualuri asociate cu oprirea activităţii, cu pauza, un moment de respiro pentru a socializa, a citi, sau, așa cum spune Oprah, pentru a „a‑ţi îmbiba sufletul“, înainte de a merge înapoi la locul de muncă reîncărcați cu energie – și nu doar din cauza cofeinei care ne-a fost livrată. Comparați acest lucru cu modul în care mulți dintre noi își beau cafeaua – pe fugă, făcându‑ne plinul, mai degrabă decât reîncărcându‑ne bateriile. Și asta, doar pentru a ne pune în mișcare, fără nicio urmă de ritual. 

Pe o bucată de plumb capul de mi‑aş aşeza, 
Că zac într‑un pat moale mi‑aş imagina, 
Pentru că mi‑e atât, atât de somn… 

Cat Stevens, „I’m So Sleepy“ 

Astăzi, cofeina a devenit o componentă‑cheie a culturii noastre private de somn. Dar, atunci când o consumăm prea târziu în cursul zilei – când încercăm să luptăm cu acea încetineală de după‑amiază – , ne împiedică să mai adormim când vine noaptea. Ca rezultat, suntem chiar mai obosiți a doua zi. Deci, apelăm la o altă băutură bazată pe cofeină și intrăm într-un nesfârșit ciclu al lipsei de somn. În cartea A History of the World in 6 Glasses, Tom Standage a explicat că, în secolul al XVIII‑lea, „muncitorii din fabrică erau obligați să funcționeze ca niște piese dintr‑o mașină bine unsă, iar ceaiul era ca un lubrifiant care ajuta fabricile să funcționeze fără probleme“.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


De asemenea, în Uncommon Grounds, Mark Pendergrast a urmărit creșterea consumului de cafea în timpul revoluției industriale. Pe scurt, folosim aceleași metode pe care proprietarii de fabrici le foloseau acum două sute de ani pentru a maximiza productivitatea angajaților. Considerăm a fi o cruzime folosirea acestei metode pe altcineva, dar de ce credem că e OK sau chiar nobil când ne‑o facem cu mâna noastră? Scriu asta, deși eu însămi ador cafeaua și beau în fiecare dimineață (cu toate că încerc să nu mai beau cafea după ora 14:00, ora după care și experții în somn ne recomandă să nu mai consumăm băuturi care conțin cofeină). 

De altfel, consumul de cafea în Statele Unite a scăzut la jumătate încă din anii 1940. Consumăm, în schimb, sucuri care dau pe‑afară de cofeină și de zahăr. În SUA, vânzările anuale de sucuri carbogazoase, în valoare de 77 de miliarde de dolar, sunt de șase ori mai mari decât vânzările anuale de cafea, estimate la 13 miliarde de dolari. Mai mult, opt din zece cele mai populare băuturi răcoritoare din Statele Unite conțin cofeină. 

După cum explica Murray Carpenter în Caffeinated, la începutul secolului al XX‑lea, Biroul de Chimie al Departamentului American de Agricultură considera cofeina din Coca‑Cola nocivă și cauzatoare de dependență. „De ce trebuie oamenii din această țară să fie supuși acestor droguri îngrozitoare?“ se întreba președintele Biroului, Harvey Washington Wiley.

„Oboseala este semnalul naturii că există pericole în preajmă. Ai face o cale ferată mai sigură dacă ai merge de-a lungul ei și ai lua toate luminile roșii de la comutatoarele deschise? Acestea sunt semnale de pericol. Ce este oboseala? Este o notificare din partea naturii că am făcut prea multe lucruri într‑o zi.

Un secol mai târziu, cofeina s‑a revărsat din băuturi în produse precum spray‑uri pentru uz local, săpunuri și periuțe de dinți (de ce să așteptați cafeaua de dimineață?), ciorapi, bere, bomboane, fulgi de ovăz, semințe de floarea‑soarelui, produse pentru împrospătarea respirației, floricele de porumb, sos iute, balsam de buze și apă! A existat chiar și un raport cu privire la o companie suedeză de prezervative care avea gând să producă prezervative bazate pe cofeină (scrie‑ți singur glumele, de data asta; ai material…).

Cea mai recentă modă legată de băuturile cofeinizate este cea a energizantelor care combină cofeina cu diverse alte substanţe, cum ar fi aminoacidul numit taurină—Red Bull, careva? Mintel Group, o agenție de cercetare de piață la nivel mondial, estimează că vânzările de energizante din SUA vor crește cu 40 la sută din 2014 în 2019. Red Bull a vândut peste 5,6 miliarde de cutii la nivel mondial în 2014, iar concurentul său principal, Monster Beverage, și‑a înmulţit vânzările cu peste nouă la sută, până la 2,8 miliarde de dolari, în 2014. Creșterea a inclus un consum sporit pe piețele în curs de dezvoltare, cum ar fi India, Africa de Sud și Turcia. 

Dependența noastră de băuturi energizante ne îmbolnăvește. Dacă bem prea multe într‑un timp prea scurt, ne putem aștepta la o listă kilometrică de efecte secundare, inclusiv greață, vărsături, frisoane, nervozitate, delir, convulsii, modificări de ritm cardiac și de dispoziție, diaree, creșterea tensiunii arteriale și probleme renale. Vizitele la camera de gardă pe fondul consumului de energizante s‑au dublat de la 10 068, în 2007, la 20 783, în 2011, doar în Statele Unite.  Unul din zece astfel de cazuri a fost suficient de grav pentru a necesita spitalizare.

Fragment din Revoluția Somnului: Cum să-ți schimbi viața de noapte, Arianna Huffington, apărut la Curtea Veche Publishing, 2017

Citește și:

Cei care dorm puțin

Somnul și sănătatea noastră

Author(s)

  • Arianna Huffington

    fondatoare The Huffington Post, fondatoare și CEO Thrive Global

    Arianna Huffington, fondator The Huffington Post, fondator și CEO Thrive, autoare a 15 cărți, care acoperă teme dintre cele mai variate: artă, mitologie, politică sănătate. În 2005, a lansat The Huffington Post, o platformă de știri și opinii, care a devenit foarte rapid unul dintre cele mai prestigioase brand-uri media online. În august 2016, a lansat Thrive Global, o platformă de wellbeing și eficiență, pentru corporații și consumatori individuali, ce are ca misiune schimbarea modului în care muncim și trăim și care își propune să pună capăt concepției false potrivit căreia burnout-ul este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru succes. Arianna Huffington a fost desemnată printre cei mai influenți 100 de oameni din lume de către publicația Time și se găsește pe lista celor mai puternice 100 de femei din lume. Născută în Grecia, s-a mutat la Londra la vârsta de 16 ani, și a absolvit Universitatea Cambridge cu specializarea în economie. La 21 de ani, a devenit președinta faimoasei societăți de dezbateri Cambridge Union.
    Cele mai recente cărți ale Ariannei Huffington - Thrive (Succesul redefinit: prosperitate, înțelepciune, miracol și crearea unei vieți pline de sens) și The Sleep Revolution (Revoluția somnului) - au ajuns, imediat după lansare, bestseller-uri internaționale.