În următoarele 5 minute vei afla:

– Care sunt pașii pentru a trece de la gând la rezultat.
– De ce să alegi, în loc să decizi.


Cuvintele de mai sus le-am auzit la Tony Robbins, nu știu dacă îi aparțin sau nu, dar au făcut click în mintea mea. 

Multe, foarte multe dintre femeile minunate cu care lucrez spun același lucru, în diverse forme: simt că merg într-o direcție greșită, mă simt ca o frunză dusă de vânt, timpul și energia mea sunt consumate pentru lucruri fără rost și tot așa. Am trecut și eu prin asta niște ani buni, așa că înțeleg perfect cu ce se confruntă.

Se întâmplă așa pentru că:

– ne-am deconectat de cine suntem cu adevărat;

– am importat definiții ale vieții de succes din societatea consumeristă, care nu satisface decât nevoile corpului și ale egoului, nu și pe cele profunde, ale spiritului;

– nu mai avem triburile, comunitățile care să ne satisfacă nevoile de apartenență, experimentare și ciclicitate în ritmul firesc al naturii, anotimpurilor, recoltelor;

– nu mai avem credința în ceva-ul sau cineva-ul ăla magic, indiferent cum s-ar numi, care ne ascultă rugăciunile și mulțumirile.

Și atunci suntem nevoiți să recreăm toate astea la nivel individual. Esther Perrel spune că noua aplecare a oamenilor către dezvoltarea personală este recrearea credinței în Dumnezeu, Spirit, Univers sau cum îi spune fiecare. E o perspectivă ofertantă, mai ales dacă o privim prin prisma legii atracției și a manifestării pe baza de energie și vibrație trimise în exterior, credință care-și face tot mai mult loc în viața noastră. E adevărată? Nu e adevărată? Ca în orice altă credință, răspunsurile sunt unice, individuale și incontestabile. Pentru unii funcționează de minune, pentru alții deloc.

Păi și, atunci, cum să ne punem pe direcția bună pentru fiecare dintre noi?

Cu toții venim aici, în această dimensiune, să experimentăm ceva. Nu știu, la nivel logic și rațional, dacă e singura oportunitate și urmează nimicul sau dacă mai putem alege altceva. Sincer, nici nu cred că are vreo importanță.

Singurul lucru pe care îl avem cu adevărat este prezentul. Aici și acum. Exclude asta dorințele, visele, obiectivele? Tind să spun că nu, atâta vreme cât nu ne agățăm de ele. Adică e în regulă să le avem, dar dacă nu se împlinesc e tot OK. Paradox? 

Pasul 1: Claritatea și Viziunea inspirațională. Direcția prin alegere.

Ce vreau eu, cu adevărat, să experimentez în această viață? Cine aleg să fiu? Ce aleg să fac? Ce aleg să am?

Nu întâmplător am folosit verbul ”a alege”, nu ”a decide” sau ”a hotărî”. Alegerea e din intuiție, higher mind sau higher self, cum vrei să-i spui. Decizia e bazată pe logică și rațiune. Ele nu se exclud, dimpotrivă, se completează tare bine. Dar totul începe cu o alegere care vine din libertate. Când învățăm să facem asta și să aliniem apoi acțiunile cu un plan logic și rațional, se deschid noi perspective.

Alegerea este cea care ne dă direcția și inspirația. Orice altceva care vine din exterior și nu e aliniat cu noi înșine e aparent motivator, dar nu vom urma prea consistent acea direcție. Fie vom amâna la nesfârșit, fie vom renunța. Nu e direcția noastră reală.

Din ce am experimentat eu însămi și cu femeile minunate cu care lucrez, ceața, incertitudinea dispar când ne punem întrebările potrivite și ne dăm răspunsurile adevărate pentru noi. Poate nu ne iese din prima, sunt o grămadă de credințe în noi de care nu avem habar, dar cu răbdare și perseverență ajungem la cine suntem, de fapt.

Și atunci se face lumină. Gata. Știu CE VREAU și încotro aleg să merg. ȘTIU DIRECȚIA.

Mai mult ca sigur, voi face ajustări pe parcurs și voi coti dreapta-stânga din când în când. Când evoluăm, și direcția capătă noi valențe și conotații. Important e să nu ne încăpățânăm să rămânem pe direcția pe care o intuim greșită. Să fim deschiși către schimbare, evoluție și transformare. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Pasul 2: Claritatea și Planul. Direcția prin planificare și acțiune.

După ce am identificat ce vreau, fac un plan. Întâi includ bornele mari și apoi acțiunile cât mai mici. Ca elefantul ăla despre care se zice că așa se mănâncă: pe bucățele.

Nu suntem învățați să facem asta, deși planul este unul dintre elementele care ne ține pe direcție. Planul înseamnă claritate, structură, strategie. Din infinitele perspective le alegem pe cele care să ne sprijine pe direcția aleasă de noi.

Apoi urmăm planul Și măsurăm, evaluăm constant, periodic. Unde sunt față de ce mi-am propus? Dacă n-am făcut ce mi-am promis mie că fac, mă uit la blocaje, frici, gânduri și credințe care mă țin pe loc.

Și așa ajungem la pasul 3.

Pasul 3: Dezvățarea și Evoluția prin schimbare, transformare.  

Ce ne oprește pe mulți dintre noi să ne urmăm visurile, planurile, dorințele, obiectivele este vocea aia din cap care ne tot spune: ”Hai, măi, că asta e o prostie, o copilărie! N-o să poți niciodată să faci, să ai sau să fii asta!”, ”Cine te crezi?”, ”Stai în banca ta, că aici e călduț și bine. Nu ne trebuie bătăi de cap!”. Și alte variațiuni pe aceeași temă.

Ei bine, dacă viziunea de la pasul 1 e suficient de inspirațională și o vizitezi zilnic, începi să înțelegi ce se întâmplă. Începi să conștientizezi gândurile și credințele care te țin pe loc. Și începi să cauți soluții pentru a le schimba, înlocui. Începe dezvățarea. 

This is the point of no return. Aproape sigur te vor vizita noi și noi frici, temeri, blocaje. Dar nu mai e ceva neașteptat, știi ce să faci, ai răbdare și perseverență. Ești creator al propriei vieți. Și asta începe cu gândurile tale. Așa se întâmplă transformarea. 

GÂND -> EMOȚIE -> ACȚIUNE -> REZULTAT. 

Atât de simplă e schema.

Pentru că știu, din proprie experiență și din experiența femeilor minunate cu care lucrez, că e dificil să parcurgi cei trei pași de una singură, am creat și Academia Powerful Inside Out, destinată femeilor din mediul corporate care simt că merg într-o direcție greșită și vor să se pună pe cea bună. Este singura opțiune din acest moment, în România cu aceste coordonate. 

Am fost acolo, știu cum e, am găsit soluția și o dau mai departe cu iubire, încredere și profesionalism. Sunt coach dintotdeauna, doar că n-am avut mereu diplomele și experiența de viață necesare. Acum le am. 

Dar, mai presus de toate astea, am misiunea, direcția mea clară și dorința de nestăvilit de a face lumea un loc mai bun prin evoluția fiecăruia dintre noi. Dacă simți chemarea și ești gata pentru evoluție și transformare, hai în prima grupă din Academie

Spor la direcție!

Citește și:

De ce trebuie să te compari doar cu tine (cel din trecut) și nu cu cei din jurul tău

Atitudinea este o alegere