În următoarele 5 minute vei afla:
– Când contează mai mult cantitatea decât calitatea.
– Ce nu (prea) pot obține companiile la comandă.
Pentru multe persoane creative, brainstorming-ul reprezintă una dintre cele mai plăcute ocazii de a da frâu liber imaginației. Pentru companii, este o unealtă eficientă de a depăși etapa soluțiilor evidente și o șansă de reinventare a vechilor proceduri și idei.
Chiar dacă nu există o garanție că brainstorming-ul va crea idei geniale de fiecare dată, acesta reprezintă un antrenament pentru creier, colaborare la cel mai înalt nivel posibil și o practică pe care fiecare echipă ar trebui să o cultive: în definitiv, seamănă cu o mini-petrecere, se râde mult, se lansează provocări noi și se aduc pe tapet soluții inovatoare într-un proces creativ din care putem împrumuta idei inclusiv în viața noastră personală.
Cele două etape ale unui brainstorming presupun două abordări diferite în funcție de punctul în care ne aflăm:
1. Divergența: însă așa cum se aplică acest concept într-un sistem optic, de exemplu: fasciculele de raze luminoase care pleacă dintr-un punct comun (nevoia de idei noi) se depărtează de acesta în direcții diferite, ale căror secțiuni cresc pe măsură ce se îndepărtează de punctul de referință. Ideile dintr-un brainstorming sunt diferite, se pot contrazice, se pot completa: tocmai în asta constă oportunitatea de inovație.
2. Convergența: ca să rămânem în metafora împrumutată din optică, este efectul produs de o lentilă convexă care are abilitatea de a aduna într-un singur focar razele care o străbat. Ideile acelea multe, aflate în opoziție sau care se continuă reciproc, și se reduc, acum, la un număr limitat. Aici intervin mecanismele cognitive (mai puțin cele creative), trierea, acordul spre o direcție (iar ideile bune care nu ne folosesc pot fi păstrate pentru viitor).
Ce va produce un brainstorming bun:
– un număr mare de idei noi (nu neapărat bune toate, nu acesta este scopul!);
– va genera idei repede și poate naște strategii noi pe baza acestora;
– lărgește raza de alternative;
– ajută oamenii să depășească blocajele;
– relaxează echipele;
– creează perspective noi;
– sudează echipa;
– crește nivelul de entuziasm (datorită dimensiunii ludice, libere);
– poate crea soluții pentru probleme dificile, vechi;
– crește gradul de colaborare între oameni (poate chiar și din departamente diferite);
Andra Pintican, consultant HR, trainer și coach, explică: ”Creativitatea este imperios necesară în orice proces de brainstorming, chiar și într-o sesiune de brainstorming despre procese tehnice. La ce îți poate servi? Te ajută să te uiți la probleme/blocaje din varii unghiuri și să descoperi noi abordări pentru probleme vechi. Sună simplu, așa-i ? Ei, nu e deloc. Și asta pentru că această creativitate nu e un skill, e o stare care nu vine, pur și simplu, la apăsarea unui buton. De aceea, de multe ori, o mare reușită pentru o sesiune de brainstorming de succes e să pui întrebările corecte celor ce iau parte la proces, astfel încât să-i activezi în direcția dorită. Poate că nu veți pleca de acolo cu soluția, dar plecați cu mindset-ul de căutare a soluțiilor. Și cine știe? După câteva zile, în cele mai neașteptate momente, oamenii din echipe vor avea acele revelații care aduc inovația de care este nevoie”.
Iată câteva reguli ale unui joc aparent fără reguli:
1. Nu judeca!
Pentru ca un spațiu să devină creativ, eliminăm critica: este cea care face oamenii să se închidă, să devină defensivi și alimentează conflictele. Într-un brainstorming, nu toate ideile sunt bune, dar toate sunt binevenite.
Diana Vasiliu, psihoterapeut, ne spune de ce critica blochează creativitatea și ne duce într-o zonă defensivă: ”Pentru cei crescuți în spiritul criticii constante, este cu precădere dificil să se extragă din acest tipar, indiferent dacă sunt emițătorii sau auditorii unei idei.
Sentimentul de ridicol, teama de a nu te face de râs, derivată din porunca parentală de odinioară („Tu să nu mă faci de râs pe mine!”) sunt teribil de otrăvitoare și inhibante. Putem, firește, acționa la nivel comportamental (de bun simț) și, de pildă, să ne înfrânăm pornirea de a critica o idee a altcuiva. Însă, inevitabil, vom aștepta ca și ceilalți să ne menajeze în același fel. Iar când nu se întâmplă asta, intrăm în pământ de rușine. Pentru că, de fapt, la baza întregii povești, stă taman această emoție, toxică în cantitati mari: rușinea.
Ce avem de făcut? Un travaliu. De împăcare a copilului din interior, care nu s-a putut exprima cu lejeritate, fiindu-i teamă de reacția parentală și, apoi, a altor figuri de autoritate (profesori, șefi etc.). Dar, dacă ne uităm deasupra, la etajul superior, îl găsim pe părintele care era atât de înspăimântat de gura lumii și de cum este și el, la rându-i, văzut, încât, poate, fără să vrea, a terorizat copilul, inhibându-l. Poate fi de ajutor să existe o înțelegere generațională a fenomenului și apoi, în măsura în care e posibil, o reparație: fie și simbolică, în interiorul nostru, între părintele critic și copilul devenit acum adult, pus în fața unor provocări în care vechile bariere îl încurcă teribil. Apoi se poate consolida acea încredere în propria voce, necesară pentru a putea emite chiar și cele mai curajoase idei in public”.
2. Încurajează ideile nebunești!
Ideile trăsnite, amuzante, șocante sunt deseori și cele mai inovatoare. Țineți cont, mereu, că scopul unui brainstorming este să acceseze exact zonele de idei pe care ne ferim să le punem pe hârtie pentru a rămâne într-o zonă sigură. Ideile geniale nu sunt întotdeauna cuminți.
3. Construiește pe ideile celorlalți!
Dacă auzi o idee care te inspiră într-o direcție nouă, evită acel ”da, dar” și înlocuiește-l cu ”în plus”. Fiecare gând pornește o discuție care poate ajunge în multe destinații diferite. Consideră ideile o călătorie spre aeroport, unde puteți alege mai multe zboruri. Nici un zbor nu anulează posibilitatea altui zbor: este ca și cum te-ai juca jocul posibilităților infinite, în care nimic nu anulează nimic, totul poate continua și adăuga, fără să deconstruiască.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
4. Stai pe subiect!
Pentru că scopul unui brainstorming este să producă idei noi, avem libertate de exprimare totală. Însă o regulă care eficientizează procesul este să nu ne îndepărtăm prea tare de subiect sau să revenim la el când simțim că ne-am îndepărtat prea mult.
5. Vorbiți pe rând!
E foarte greu să-ți ții în frâu ideile, dar conversația devine haotică atunci când oamenii vorbesc unii peste alții sau nu se ascultă până la capăt. Cu condiția să nu acapareze nimeni conversația, găsiți ritmul care vă permite să aveți fluență în continuarea ideilor. Un truc bun este să notezi pe o hârtie ideile care-ți vin în timp ce vorbește altcineva.
6. Descrie pe zona ta dominantă!
Fiecare persoană vede lumea printr-un simț dominant. Dacă ești vizual, descrie ideea folosind elemente vizuale. Dacă simțul tău dominant e auzul, ascultă-ți și intuiția. Dacă ești o persoană senzorială, pune în cuvinte senzațiile: vei crea mai mult impact și poți da direcția cea mai puternică ideii sau viziunii tale atunci când o descrii natural.
7. Cantitatea contează mai mult decât calitatea!
Avem rareori ocazia să ne aflăm în situații în care primează cantitatea, însă în cazul unui brainstorming reușit, așa stau lucrurile: cu cât se nasc mai multe idei, cu atât mai bine. E simplu de ce: într-o multitudine de găselnițe, cresc șansele să apară și cele bune, potrivite sau extraordinare. Cu alte cuvinte, spune tot ce-ți trece prin cap, atâta timp cât se respectă principiul ”fără critică”.