În următoarele 5 minute vei afla: 

– Ce se întâmplă în creierul nostru atunci când ne conectăm cu cei din jur.
– Care este cheia pentru a deveni o persoană mai empatică. 


Empatia servește unui scop. Societățile în care trăim sunt bazate pe o rețea de acțiuni între indivizi care cooperează eficient unul cu celălalt. Empatia facilitează interacțiunea și garantează sustenabilitatea acestei structuri, însă cum ne manifestăm această latură? Cum putem să insistăm asupra ei și cum putem să ne antrenăm ca să devenim mai empatici? 

Ce este empatia? 

Definită ca „abilitatea de a înțelege și de a împărtăși sentimentele celuilalt”, capacitatea de a manifesta empatie este adânc înrădăcinată în creierul fiecărui om. Neuronii oglindă ne fac să imităm o acțiune în capul nostru, atunci când îi vedem pe alții performând acea acțiune.

În Neuroștiința empatiei, Sylvie Tremblay arată că, începând de la vârsta de patru ani, conexiunile dintre diferite părți ale creierului nostru se întăresc, pentru a permite acestuia să recunoască indiciile sociale și emoționale și să identifice, așadar, sentimentele celorlalți.

Empatia nu trebuie asociată, în mod obligatoriu, cu bunătatea. Daniel Goleman, autorul lucrării Inteligența emoțională,  arată că: „chiar și torționarii ar trebui să aibă un soi de empatie cognitivă pentru a ști cât de tare să rănească pe cineva”. Așadar, empatia are un rol utilitar, în primul rând. Dacă vezi pe cineva care suferă, empatia te va motiva să simți dorința de a ajuta acea persoană și nu de a sta cu mâinile încrucișate. Să ajuți pe cineva nu doar că-ți înlătură sentimentul neplăcut că ești neputincios, dar produce și o dinamică esențială pentru păstrarea umanității. 

Înlocuiește sentimentele inutile cu empatia

Oricât ai fi de empatic, limitările apar când comportamentul celorlalți are un impact negativ asupra vieții tale. Cu alte cuvinte „îmi pasă de tine până când mă superi”. Acum câțiva ani, fiul meu a fost pocnit de către un coleg de clasă. Mi s-a frânt inima atunci când l-am văzut cum pleacă de pe terenul de joacă cu un ochi învinețit. Însă, aproape imediat, o furie cruntă a pus stăpânire pe mintea mea. Reacția mea inițială s-a convertit într-una mult mai primară: aceea de a-mi apăra progenitura. 

Inima mi s-a recompus rapid și a început să bată mai repede, iar totul în capul meu se pusese în mișcare cu un singur scop: să-l găsesc și să-l distrug pe atacator. Și l-am văzut. Nemernicul bătăuș stătea acolo, în fața mea. Așadar, ce-am făcut mai departe? Nimic. În principal, pentru că n-am vrut să fiu arestată! Și, în timp ce-mi recăpătam autocontrolul, am reflectat asupra situației și mi-am dat seama că empatia (și doar empatia!) a făcut ca aburii mâniei să se împrăștie. Și m-a făcut să mă uit la fața lui de copil de opt ani printr-un filtru diferit. M-a făcut să mă întreb de ce a acționat așa; poate că propriul meu copil a fost rău cu el, poate că a învățat un astfel de comportament acasă, poate că a avut doar o zi proastă. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Dacă lăsăm empatia să-și urmeze cursul, ne permitem nouă înșine să privim rațional o situație și să trecem peste răspunsurile inutile; astfel putem să funcționăm în continuare într-o societate cu reguli. Atunci când cineva îl rănește pe cel drag, de obicei se întâmplă din cauza unor circumstanțe sau din cauza unor alegeri greșite, nu pentru că atacatorul ar fi rău prin definiție. Și ce se întâmplă dacă aplici, în mod conștient, acest concept în viața ta de fiecare zi? 

Imaginează-ți o lume fără neînțelegeri, în care accepți că fiecare dintre cei din jur arată lumii exterioare doar vârful aisbergului și că, de fapt, sub suprafața apei, există, în oricare caz, un bagaj emoțional mare cât un munte. Acest lucru ar schimba instant dinamica oricăror interacțiuni umane. Ar fi o lume în care nimeni nu s-ar ofensa, aproape niciodată, pentru că ar fi în stare să se raporteze la acțiunea cu care se confruntă și să se pună în locul celuilalt, chiar dacă doar pentru o clipă. 

Cum îți antrenezi empatia

Dacă nu ești o persoană foarte empatică, există o modalitate prin care poți practica această aptitudine. S-a demonstrat deja că, în momentul în care cunoști mai mulți oameni cu experiențe diferite de viață și cu background-uri diverse, abilitatea ta de a empatiza se va dezvolta mai bine. Studiile realizate de Universitatea din Zurich arată că doar și câteva schimburi pozitive de idei pot declanșa o schimbare la nivel neuronal în creier, ceea ce va duce la creșterea puterii de a empatiza. 

Psihologul și cercetătorul în neuroștiință Grit Hein a măsurat activitatea cerebrală a participanților unui grup atunci când au interacționat cu cei din interiorul grupului și atunci când au avut de-a face cu oamenii din exterior. A ajuns la concluzia că, dacă experiența cu un străin este pozitivă, atunci empatia la nivel neuronal crește. Să o spunem altfel: cu cât interacționezi mai mult cu oameni din afara cercului tău, cu atât devii mai empatic.

Așadar, săptămâna aceasta încearcă să te așezi lângă un alt grup de colegi la prânz (și nu lângă cei cu care-ți petreci tot timpul). Schimbă câteva cuvinte cu un străin, în timp ce-ți plimbi câinele. Întreabă-i pe cei din jur cum se simt. Oprește-te și vorbește cu acel om supărat pe care l-ai întâlnit pe stradă. Citește poveștile oamenilor pe internet. Toate aceste lucruri vor declanșa un răspuns neuronal și astfel tu îți vei antrena empatia. Este suficient ca o singură persoană să facă asta pentru ca efectul pozitiv să se vadă în viața mai multora. 

Potențialul acestui mod de a gândi este uriaș; dacă adopți o astfel de perspectivă și interacționezi într-un mod pozitiv cu ceilalți, vei reuși să-i faci și pe ei mai empatici, nu doar pe tine. Și vor urma alții și alții care să facă același lucru. Empatia poate deveni molipsitoare. Pentru că ea nu are doar un rol în menținerea umanității, ci reprezintă chiar o putere. Și tu poți alimenta această putere în fiecare zi, cu gesturi mici, provocând o adevărată reacție în lanț a altruismului. Începe cu un zâmbet și ceilalți îți vor zâmbi și ei, la rândul lor. Iar viața ta va deveni mult mai frumoasă! 

Citește și:

10 vedete definesc empatia

De ce sunt empații mai anxioși

Author(s)

  • Chantal Dempsey 

    life & mindset coach

    Chantal Dempsey este life & mindset coach premiat la Forward Life Coaching. Este specializată să ajute oamenii să-și recapete încrederea în sine și să depășească stresul și anxietatea. Are un master în practicarea Mindset Coaching, NLP și hipnoterapie cliică. A fost ofițer superior în sistemul de justiție, acum este un profiler experimentat și strateg de comunicare. Programele ei de coaching sunt intensive și orientate către rezultate. O găsești pe: https://www.forwardlifecoaching.co.uk/.