În următoarele 4 minute vei afla:
– Cum și-a pus amprenta pandemia asupra echilibrului ”muncă-viață”.
– Cum pot fi implementate programe de educație în companii pentru optimizarea potențialului individual.
”Sănătatea mentală” este un concept care se referă, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la starea de bine prin care individul își conștientizează propriile abilități, poate face față provocărilor vieții de zi cu zi, poate munci productiv și-și poate aduce contribuția la viața comunității. Chiar dacă pare un dat, această stare ideală de lucruri pare din ce în ce mai greu de atins în zilele noastre.
O primă cauză este lipsa educației în această direcție, iar a doua este efectul pe care cele aproape 12 luni de pandemie l-au avut asupra echilibrului nostru psiho-emoțional.
Dacă analizăm primul aspect, lipsa educației în sfera sănătății mentale este larg răspândită în România. Așa cum aflăm încă din copilărie că, pentru o durere de măsea mergem la dentist, iar pentru o lovitură la picior ne adresăm ortopedului, tot astfel ar trebui să știm de la bun început că pentru problemele psiho-emoționale trebuie să ne adresăm psihologului.
În mod tradițional, însă, se consideră că cel care apelează la terapie e ”nebun”, iar să vorbești public despre asta este ”o rușine”. Copiii află de mici că ”trebuie să fie tari” și nicidecum nu li se explică faptul că un psihic sănătos nu este neapărat unul ”tare”, ci unul maleabil, flexibil, care se poate adapta la diferite situații din viața de zi cu zi fără mari eforturi.
Și astfel, în această spirală a tăcerii, impactul psihologic al diferitelor situații, care nu par a fi unele cruciale la prima vedere, devine greu de cuantificat la nivel individual. Iar modul în care multe persoane aleg să meargă mai departe este prin aplicarea de diverse tipare comportamentale care-i ajută, cel puțin pe moment. Însă, în lipsa unei intervenții de specialitate, această situație nu poate dura la infinit. Cel mai adesea, funcționează până într-un punct dincolo de care aparentul echilibru se prăbușește, uneori cu urmări dintre cele mai serioase atât în plan personal, cât și profesional.
Pentru a ne putea bucura de o stare mentală bună, educația este un prim pas. Trebuie să învățăm să gestionăm eficient relațiile pe care le avem, atât în familie, cât și cu prietenii și colegii de serviciu. Să știm când să spunem ”nu”, să putem accepta un feedback negativ fără ca acest lucru să ne dărâme stima de sine și să ne facă să ne îndoim de întreaga noastră capacitate profesională.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Al doilea aspect care a contribuit în ultimul an la creșterea gradului de anxietate în rândul indivizilor, așa cum arată și studiile, a fost pandemia de coronavirus. Foarte mulți angajați au început să lucreze de acasă, granițele dintre ipostazele zilnice s-au estompat până la dispariție, iar spațiul profesional și cel personal s-au întrepătruns. Zonele-tampon, așa cum erau, de exemplu, momentele petrecute în trafic, în drumul spre și de la serviciu către casă, masa de prânz alături de colegi și pauzele de cafea au dispărut, fiind înlocuite de un birou deschis aproape non-stop, într-un spațiu împărțit 24/24 cu partenerul și cu copiii, fiecare cu programul și nevoile sale specifice. Astfel, echilibrul muncă-viață, adică o proporție care e diferită la fiecare individ în parte, a fost grav dezechilibrată, cu efecte negative pe termen scurt, mediu și lung.
Această stare de fapt, coroborată cu teama permanentă de infectare și cu grija pentru membri vulnerabili ai familiei, a făcut ca starea psiho-emoțională a multora dintre noi să aibă grav de suferit. Iar specialiștii sunt de părere că acesta este doar începutul și că adevăratele efecte ale lucratului de acasă se vor vedea în următorii trei-patru ani.
Partea bună este că, atât angajații, cât și companiile au devenit mult mai conștiente de importanța well-being-ului pentru productivitatea individuală, dar și a orgnizațiilor. Astfel, a crescut exponențial, începând din 2020, numărul de solicitări către cabinetele de psihologie, pentru că oamenii și-au dat seama că, departe de a fi o rușine, a te preocupa de ”mentenanța” echilibrului psiho-emoțional este cel puțin la fel de important ca vizita anuală la medicul stomatolog sau setul de analize uzuale.
Pe de altă parte, și managerii companiilor au înțeles că e important să apeleze la specialiști, pentru a putea identifica din timp în cadrul organizațiilor tiparele disfuncționale (angajații agresivi, cei prea retrași) pentru a putea înțelege de ce apar și pentru a evalua mai clar dacă o anumită persoană este potrivită pentru un anumit set de responsabilități.
Astfel, planurile pe care specialiștii în Sănătatea și Securitatea în Muncă le propun companiilor includ, mai nou, și două tipuri de programe care vin să răspundă acestor nevoi organizaționale:
– o abordare de tip reactiv – prin consiliere psihologică pusă la dispoziția tuturor angajaților, care au nevoie de sprijin pentru a putea depăși probleme punctuale cu care se confruntă în plan personal sau profesional;
– o abordare proactivă – care cuprinde zona de lucru cu departamentele de resurse umane din companii. Primul pas constă în evaluarea de risc ce are ca scop stabilirea zonelor ce pot prezenta la un moment dat un potențial pericol pentru sănătatea individuală și organizațională. De exemplu, dacă avem de-a face cu o companie în cadrul căreia lucrează șoferi, este important să fie evaluat comportamentul acestora la volan. Agresivitatea sau lipsa de atenție trebuie abordate cu seriozitate, pentru a putea fi identificate cauzele înainte ca efectele să fie foarte serioase. De asemenea, în domeniile de activitate solicitante, se pot implementa teste specifice pentru a determina nivelul de stres al angajaților și managementului și a se putea configura programe personalizate de intervenție.
Scopul acestor programe personalizate este, până la urmă, asigurarea unui status mental optim la nivel individual, astfel încât angajații să muncească mai eficient, nu mai mult, și să se poată bucura de echilibrul necesar între viața personală și cea profesională cu efect benefic atât la nivel individual, cât și organizațional.
Citește și:
Cum să pui capăt unei zile de muncă atunci când lucrezi de acasă