În următoarele 5 minute vei afla:

– Care sunt rădăcinile fricilor iraționale.
– Cum să te poți expune unui zbor, cu zero riscuri, atunci când ai o fobie.


Indiferent că frica ta e una comună, precum teama de înălțime sau de ace, ori una mai nișată, precum frica… de melci, ei bine, află că nu ești singur. Potrivit Asociației Americane de Psihiatrie, fobiile sunt cea mai frecventă boală psihiatrică în rândul femeilor și a doua cea mai comună în rândul bărbaților. Fobiile afectează aproximativ 10% din adulți și de două ori mai mult femeile, decât bărbații

Există o serie de explicații pentru care dezvoltăm fobii, ce include teorii evolutive și comportamentale. Însă, oricare ar fi cauza, fobiile sunt afecțiuni tratabile, care pot fi reduse la minimum și chiar eliminate prin tehnici de terapie cognitivă și comportamentală, cu ajutorul medicamentelor și, mai nou, cu sprijinul realității virtuale.

Ce este o fobie

Fobia este o reacție virulentă de frică irațională sub influența unui anumit stimul. Dacă suferi de una, e posibil să te simți cuprins de panică atunci când te confrunți cu sursa fricii tale. Spre deosebire de tulburările generale de anxietate, fobia este de obicei legată de ceva anume, ceva care poate fi orice, de la un obiect, până la un loc, la un animal sau o situație.

Impactul unei fobii poate varia, de la o teamă incomodă până la imposibilitatea de a face anumite lucruri, precum să dormi în casă cu un păianjen sau să zbori cu avionul, chiar dacă e o situație urgentă. Oamenii cu fobii își dau seama adesea că frica lor este irațională, dar nu pot face nimic în acest sens. Astfel fricile pot interfera cu munca, cu școala și cu relațiile personale.

De unde pornesc fobiile

Precum multe alte afecțiuni de ordin psihologic, specialiștii susțin că și dezvoltarea fobiilor ar fi favorizată de factorii genetici și de mediu. În primul rând, copiii care au o rudă apropiată cu o tulburare de anxietate riscă să dezvolte o fobie. Apoi, evenimentele traumatizante, cum ar fi o experiență soră cu înecul, expunerea la spații închise, înălțimi extreme, mușcăturile de animale sau insecte… toate pot fi toate surse de fobii.

Persoanele cu afecțiuni medicale cronice sau alte probleme de sănătate au adesea fobii. Și există o incidență ridicată a persoanelor care dezvoltă fobii după leziuni cerebrale, în urma abuzului de substanțe sau după o depresie.

Fobiile au simptome diferite de bolile mintale grave, cum ar fi schizofrenia. În schizofrenie, oamenii au halucinații sau paranoia. Fobiile pot fi iraționale, dar persoanele afectate de ele sunt ancorate în realitate.

Factori de risc

Persoanele cu predispoziție genetică la anxietate pot prezenta un predispoziție crescută de a dezvolta o fobie. Iar vârsta, statutul socio-economic și sexul par a fi factori de risc, dar numai pentru anumite fobii. De exemplu, este mai probabil ca femeile să aibă fobii la animale, copiii sau persoanele cu un statut socio-economic scăzut au mai multe șanse de a avea fobii sociale, iar bărbații reprezintă majoritatea celor cu fobii medicale, de la cea la ace, până la frica de stomatolog.

Metodele clasice de tratament

Medicație

Modelul medical pune accent pe componentele chimiei genetice, iar medicația prescrisă reduce simptomele asociate cu fobiile. Studiile arată că în tratamentul fobiilor, abordarea terapiei cognitiv comportamentale tinde să fie mai eficientă pe termen lung decât medicamentele.

Terapie

Mulți experți în domeniul psihologiei cred că cele mai importante cauze ale fobiilor sunt factorii declanșatori din mediu și comportamentele învățate. Ei susțin că fobia este, înainte de toate, un răspuns învățat la un stimul. Prin „dezvățarea” răspunsului, fobia poate fi vindecată. Acest model favorizează psihoterapia ca tratament preferat. Multe persoane afectate de fobii sunt tratate cel mai bine cu o combinație de medicamente și psihoterapie.

Terapia cognitiv comportamentală

Terapia cognitiv-comportamentală este adesea prima linie de tratament pentru fobii. Te poate ajuta să depășești gândurile negative automate care duc la reacții fobice, învățându-te să schimbi treptat modul în care gândești pentru a te ajuta să-ți depășești temerile.

Terapia prin expunere

Așa cum sugerează și numele, acest tip de terapie te expune treptat la situațiile de care te temi, cu scopul de a te desensibiliza și de a reduce anxietatea. Această metodă este, de obicei, inclusă în programele de tratament cognitiv comportamental, dar poate fi, de asemenea, încorporată și în viața de zi cu zi.

Înainte de a începe procesul de expunere, oamenii învață mai întâi tehnici de relaxare pe care să le folosească pentru a-și păstra calmul atunci când se confruntă cu fricile, inclusiv de respirație profundă, relaxare musculară progresivă, de vizualizare și imagine ghidată. Următorul pas este exersarea acestor strategii de relaxare treptat în fața obiectului sau a situației temute.

De exemplu, dacă ai teama vorbirii în public, terapeutul te poate ajuta să te confruntați treptat cu scenarii dificile de în care te adresezi unui public pentru a-ți depăși temerile, poate începând cu recitarea unei poezii cu voce tare în fața unui prieten și terminând cu o prezentare publică.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Realitatea virtuală, cea mai nouă metodă de vindecare a fobiilor

Una dintre cele mai noi metode de tratament prin expunere treptată e realitatea virtuală, o opțiune încurajatoare pentru tratamentul fobiilor și al altor probleme de sănătate mintală, potrivit unui studiu publicat în Harvard Review of Psychiatry.

“Tehnica expunerii graduale la stimulul fobic nu este una nouă, însă tehnologia ne ajută să o realizăm într-un mod mai rapid. Expunerea graduală are două etepe terapeutice: prima este expunerea in vitro și cea de-a doua este expunerea in vivo. În practica mea de cabinet, unde folosesc hipnoza ca instrument terapeutic, prima parte, cea de expunere in vitro se realizează cu ajutorul imageriei dirijate, și anume, clientului i se creează un cadru mental în care să-și închipuie expunerea la stimul. Abia când această etapă a fost depășită cu succes și stimulul nu mai reprezintă o sursă de anxietate în imaginație, se poate trece și la expunerea graduală in vivo, adică în viața reală. Există, însă, și clienți a căror capacitate imaginativă este redusă, caz în care realitatea virtuală este mai mult decât binevenită”, explică Andra Iliaș, hipnoterapeut.

Spre exemplu, atunci când vorbim despre frică de zbor (una dintre fobiile pe care cercetătorii de realitate virtuală au studiat-o cel mai mult), terapia tradițională prin expunere i-ar determina pe pacienți să zboare des pentru a-și depăși frica, dar acest lucru poate fi prohibitiv atât ca timp, cât și cost. Prin introducerea pacienților în medii de zbor cu ajutorul realității virtuale, aceștia ar putea „decola” și „ateriza” în repetate rânduri într-o perioadă scurtă de timp, fără să-și cumpere bilet. Realitatea virtuală e preferată și în contextul fricii de înălțime, de insecte sau de șerpi, nu?

Autorul studiului menționat, dr. Jessica L. Maples-Keller de la Universitatea Emory, a numit realitatea virtuală „un potențial instrument foarte eficient pentru comunitatea psihiatrică”, în comunicatul de presă al revistei, menționând că „permite specialiștilor să genereze pe computer mediile respective într-un cadru controlat, care poate fi utilizat pentru a crea un sentiment de siguranță, dar și confruntare a stimulului temut de persoanele care suferă de fobii”, a explicat ea.

Cercetările privind realitatea virtuală ca tratament pentru problemele de sănătate mintală sunt încă destul de noi, dar date existente sugerează că această tehnologie chiar ne poate ajuta. În cadrul studiului asupra tratamentului fricii de zbor „s-au raporat reduceri semnificative și durabile ale anxietății în contextul călătoriei cu avionul”, potrivit comunicatului de presă. Realitatea virtuală a fost, de asemenea, testată și pentru tratamentul stresului post traumatic, al atacurilor de panică, al schizofreniei, dependențelor și tulburărilor alimentare.

Pe măsură ce costurile echipamentelor scad și experții capătă siguranță în ceea ce poate face tehnologia, „este probabil ca aplicațiile de realitate virtuală să trateze afecțiunile mintale cu succes”, a adăugat Maples-Keller.

Citește și:

Anxietatea există, dar nu este o situație fără ieșire

7 lucruri despre anxietate pe care ți le dezvăluie psihologii

Author(s)

  • Lavinia Gogu

    editorialist

    Thrive Global România

    Lavinia Gogu este jurnalist, iar de-a lungul carierei a scris despre sănătate, nutriție, wellness, fitness, psihologie, spa, travel, skincare, beauty și lifestyle. A lucrat pentru mai multe publicații, precum revista ELLE sau eva.ro, dar o poți găsi și pe pe blogul personal, www.laviniagogu.ro. Lavinia s-a alăturat echipei Thrive Global România, având rolul de editorialist.