În următoarele 4 minute vei afla:
– De ce trebuie să faci și ce-ți poftește inima.
– Care sunt afecțiunile mentale ce influențează sănătatea sistemului cardiovascular.
În folclor regăsim versurile: “Săracă inima me/ Fost-am la doftor cu ie/ La doftor și la potică/ Și mi-or zis că n-am nimică”. Desigur, aceste cuvinte au fost scrise cu mult înainte de conștientizarea socială a frecvenței afecțiunilor mentale, dar “în mod tradițional, cercetătorii nu au găsit o cauzalitate directă între afecțiunile psihice și cele cardiace. Însă există tot mai multe date care dovedesc că stresul emoțional este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Un studiu realizat de Universitatea Harvard și publicat în decembrie 2018 arată că afecțiunile psihice sunt corelate cu un risc mai mare de atac de cord sau atac cerebral”, după cum explică dr. Monica Trofin, medic specialist cardiolog.
Iar acest studiu sugerează că depresia și anxietatea nu sunt pur și simplu „în capul tău”, ci sunt afecțiuni reale, comparabile cu oricare alte boli fizice și pot avea un impact negativ asupra întregului corp, inclusiv asupra inimii. Dar în ciuda numeroaselor cercetări care demonstrează o relație clară între sănătatea mintală și bolile cardiovasculare, pacienții afectați de infarct miocardic, insuficiență cardiacă și aritmii sunt rareori evaluați pentru a se determina dacă incidentele au avut și o cauzalitate de natură psihologică.
Termenul de stres este folosit de obicei pentru a descrie o serie de trăiri și experiențe ce fac parte din viața interioară a unei persoane, în timp ce afecțiunile mintale se referă la o serie de simptome descrise de psihiatrie precum anxietate, halucinații, furie și depresie. Însă există o gamă largă de factori declanșatori de afecțiuni mentale, inclusiv separările, doliul, stresul, eșecurile din viața profesională sau personală, privarea de somn, consumul de alcool sau droguri, abuzul ori accidentele.
Toate aceste situații sunt destul de comune pe parcursul vieții, iar dacă stările pe care le declanșează nu sunt gestionate, ele pot deveni reacții ce duc la apariția bolilor de inimă. Simptomele bolilor cardiovasculare, cum ar fi palpitațiile, respirația neregulată sau anginele pectorale se pot manifesta și la persoane sănătoase pe fond de stres, iar acest lucru face dificilă depistarea unei afecțiuni de ordin mental ca factor declanșator. Iar medicii cardiologi se concentrează, de obicei, pe tratarea simptomelor și pe reducerea factorilor de risc, și mai puțin pe emoții și sentimente… Probabil nu te-a întrebat niciodată un medic cardiolog dacă suferi din dragoste.
Dr. Monica Trofin ne dezvăluie trei afecțiuni de ordin mental ce pot afecta sănătatea inimii și a întregului sistem cardiovascular.
1. Stresul
“Se remarcă în ultimii ani o scădere accentuată a vârstei la care pacienții se prezintă la camera de gardă având un infarct miocardic. Dacă în urmă cu două decenii infarctul miocardic era în mod caracteristic frecvent la bărbați de 50-60 ani, în ultimii ani asistăm la o creștere a numărului de tineri cu vârste cuprinse între 25 și de 35 ani care fac infarct miocardic sau atac vascular cerebral. În societatea modernă, stresul cotidian poate atinge uneori cote alarmante, iar perioadele prelungite în care trăim sub presiune pot cauza creșterea tensiunii arteriale, palpitații și chiar insuficiență cardiacă. Iar metodele pe care le folosim pentru a face față stresului pot modela comportamente ce cresc riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară, spre exemplu, opțiunile alimentare de tipul junk-food, care alterează metabolismul lipidic, mâncatul în exces sau la ore nepotrivite, care poate cauza obezitatea, fumatul, consumul excesiv de alcool sau de substanțe sau energizantele”, explică medicul cardiolog. Și poate acestea explică versurile: “Hai, hai inimă, hai/ La multe rele mă dai”.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
2. Depresia
“De multe ori, persoane care nu se știau cu nicio afecțiune psihică și care sunt afectate de un infarct miocardic sau suferă de insuficiență cardiacă sunt ulterior diagnosticate cu o formă de depresie sau anxietate. Deci, sănătatea mentală îți poate afecta sănătatea inimii, dar și reciproca e valabilă: cercetările arată că până la 20% dintre persoanele la care s-a practicat operația de bypass aortocoronarian dezvoltă în perioada următoare depresie. Recuperarea acestor pacienți este mai lentă, iar reintegrarea lor în societate întârziată sau incompletă. Iar persoanele a căror sănătate mintală a fost afectată de procedură au raportat dureri mai accentuate în perioada de recuperare, comparativ cu pacienții care au un status emoțional pozitiv.”
3. Atacul de panică
“Atacul de panică prezintă o simptomatologie foarte asemănătoare cu cea a unui infarct miocardic – senzația de constricție toracică sau chiar durere în piept, senzația de lipsă de aer sau chiar sufocare, senzația că urmează să îți pierzi viața. Cascada de reacții declanșate în timpul unui atac de panică are efecte nocive asupra întregului organism și pune o presiune suplimentară, în special, pe inimă. Un studiu publicat de European Society of Cardiology arată că persoanele care suferă atacuri de panică în mod frecvent până la vârstă de 50 de ani au un risc crescut de a prezenta evenimente cardiovasculare ulterior.”
Medicul ne sfătuiește să implementăm în viața noastră strategii gestionare a stresului, dar și să ne străduim să menținem un echilibru între timpul pe care-l dedicăm sarcinilor aferente vieții profesionale și timpul pe care-l petrecem făcând ce ne poftește inima.
Dr. Monica Trofin, medic specialist cardiologie, și-a definitivat formarea profesională în clinici renumite din Europa – Institutul Inimii din Berlin, Institutul Inimii din Leipzig, Germania și Grupul Hirslanden din Zurich, Elveţia. A decis să practice cardiologia în România. Din 2015 este acreditată european în implantarea și programarea dispozitivelor intracardiace (PM, ICD, ILR). Dr. Trofin efectuează și interpretează RMN cardiac, îndeplinind criteriile pentru nivelul 2 de competenţă europeană în RMN-ul cardiac (EACVI level 2).