În următoarele 5 minute vei afla:
– Câte tipuri de bruxism există și când se manifestă.
– De ce e important fluxul de salivă în păstrarea sănătății orale.
Din experiența mea ca medic stomatolog, am observat că, de fiecare dată când există episoade de cădere psihică în viața cuiva, persoana respectivă tinde să neglijeze multe aspecte, printre care și igiena dentară. Mă refer la perioadele solicitante la locul de muncă, atunci când deadline-urile sunt presante, ori când e vorba de episoade cu mare încărcătură emoțională… Atunci, periajul dinților, folosirea aței dentare, a apei de gură și detartrajul periodic ajung să fie ultima grijă pe listă. Drept urmare, lipsa chefului de viață și stările depresive prelungite au efecte secundare neplăcute, inclusiv asupra sănătății orale.
Stresul favorizează apariția infecțiilor dentare
Stresul poate ridica nivelul de cortizol. În această situație, sistemul imunitar devine mai slăbit și inclusiv cavitatea orală ajunge să fie expusă apariției diverselor infecții, prin prisma contactului constant cu bacteriile de la nivel oral. Iar infecțiile repetate, netratate la timp în cabinetul stomatologic și sub supravegherea medicului, afectează sănătatea întregii danturi. Drept urmare, nu este de mirare că a crescut considerabil incidența bolii parodontale, chiar și în rândul populației tinere.
Bruxismul, scrâșnitul dinților pe fond nervos
Adeseori, stresul atrage după sine metode de coping de genul bruxismului (scrâșnitul sau strânsul dinților), un obicei care are efecte negative la nivel dentar, articular, dar și estetic.
Există două tipuri de bruxism: diurn și nocturn. Cel diurn are loc ziua, atunci când suntem tensionați, când trebuie să ne concentrăm, când trăim stări emoționale negative, ori facem efort fizic susținut. De multe ori, nu ne dăm seama decât după câteva secunde sau minute că ne scrâșnim dinții sau, uneori, chiar deloc. În cele mai multe cazuri, conștientizăm, însă, obiceiul și ar fi bine să-l întrerupem imediat.
Al doilea tip de bruxism este cel nocturn, care se manifestă noaptea, în timpul somnului, când, evident, nu putem controla ceea ce facem. De fapt, bruxismul nocturn e un barometru al ritmului vieții noastre de zi cu zi, o reflexie a acestuia. Noi refulăm noaptea ce am acumulat peste zi. De obicei, când avem perioade agitate, stresante, dezechilibre, supărări, atunci vor apărea și episoadele de bruxism nocturn. De asemenea, trebuie menționat faptul că acest obicei nu se manifestă pe toată durata nopții. El apare doar în anumite etape de somn. Bruxismul duce la erodarea danturii și la complicații, astfel că le spun pacienților mei că este foarte important să-mi comunice astfel de situații și să găsim, cât mai din timp, soluții pentru a preveni distrugerea danturii. Există, spre exemplu, gutiere speciale care pot fi purtate pe parcursul somnului. Ele trebuie produse în laborator pe baza amprentei danturii pacientului.
Medicația antidepresivă provoacă uscăciunea gurii
În ultimii ani, inclusiv din pricina presiunii cauzate de pandemie, mulți oameni apelează la terapie și la tratamente medicamentoase recomandate de medicii psihiatri. Adeseori, medicația antidepresivă induce și xerostomia, adică senzația de uscăciune a gurii, cauzată de scăderea fluxului salivar, iar cantitatea scăzută de salivă ne pune în pericol sănătatea dinților. Saliva reprezintă metoda naturală a corpului de a curăța dinții și de a-i menține sănătoși. Aceasta acționează ca un scut împotriva acizilor din alimente și băuturi. Saliva protejează și împotriva uzurii dinților, datorită conținutului său de proteine. Când fluxul salivar scade, dinții sunt supuși astfel mai multor riscuri.
Fumatul, factor declanșator al parodontozei
Auzim foarte des oameni care spun că fumează, pentru că sunt stresați și că țigările îi calmează. Nu are rost să menționez cât de mult afectează acestea sănătatea în general, însă acum ne referim strict la sănătatea danturii și a gingiilor. Din păcate, se remarcă multe cazuri de boală parodontală și în rândul populației mai tinere, la 30-35 de ani, nu doar din motive ereditare, ori din cauza faptului că încă se sare peste consultul periodic și se amână vizitele la stomatolog, în pofida remarcării simptomelor. Nu este suficient să ne spălăm cu o anumită pastă de dinți atunci când observăm că ne sângerează gingiile. Este necesar ca medicii stomatologi să analizeze periodic un bilanț radiologic. Cu cât se amână mai mult tratamentul profesional, cu atât mai mici sunt șansele de a ține în frâu evoluția bolii. Astfel se poate constata cum gingiile se retrag, se mișcă dinții, cad, iar întreaga dantură este destabilizată.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Dulciurile și sănătatea dinților
Probabil știm cu toții că zahărul din dulciuri este inamicul numărul unu al danturii sănătoase. Un alt comportament cauzat de situații stresante este și refugierea în plăcerea oferită de dulciuri. Zahărul atacă direct smațul dinților, depune o placă bacteriană lipicioasă ce se elimină complet doar prin detartraj. În cazuri extreme, dulciurile pot cauza apariția diabetului. Diabeticii au șanse mai mari de a dezvolta boala parodontală, întrucât le este afectată gingia, ligamentele parodontale și osului, ele fiind foarte importante în menținerea dinților pe arcadele dentare. Boala parodontală poate cauza dureri, respirație urât mirositoare remanentă și dificultăți în masticație. Netratată, ea duce la pierderea dinților.
Stresul ne afectează întreg organismul
Nu e un secret: stresul generează probleme de sănătate la nivelul întregului organism. Tocmai de aceea, trebuie să conștientizăm atât sursele care-l stimulează, cât și efectele nocive pe care acesta le are asupra organismului și a calității vieții noastre, în general. Odată ce devenim conștienți de toate acestea, următorul pas este să apelăm la specialiști și să găsim soluții în timp util.
Citește și:
De ce e necesară îngrijirea dinților în momentele de criză?
10 mituri despre sănătatea orală explicate de medicul stomatolog