În următoarele 3 minute vei afla:

– Cum ajută cofeina în dietă.
– Ce cantitate de cafea e indicat să bei zilnic.


Este una dintre cele mai iubite băuturi din lume și, cu siguranță, un element comun al multor dimineți de pe Pământ, indiferent de emisferă, cultură sau statut social. O cană bună de cafea are, însă, mai mult decât efectul de a ne împăca cu ideea că alarma telefonului ne trezește din nou. Iată câteva dintre avantajele mai puțin cunoscute sau simplu de intuit ale cafelei (băute cu moderație!)

1. Cafeaua îmbunătățește memoria

Mai multe studii au făcut legătura aceasta surprinzătoare între cafea și memorie, iar rezultatele demonstrează că un consum moderat și regulat de cafea ne ajută să ne amintim mai ușor atât detalii din viața de zi cu zi, cât și ceea ce studiem în scop academic sau de dragul de a afla ceva nou. Cafeaua ”trezește” mintea, o face mai ageră și o pune pe viteză de funcționare ”turbo” timp de 45 de minute, în timp ce memoria funcționează mai bine cu până la 24 de ore, după ce am băut o cafea.

2. Cafeaua scade riscul anumitor boli

Cofeina pare să fie de ajutor în prevenirea unor boli neurodegerenative, precumAlzheimer sau Parkinson. Studiile indică un fapt fascinant: între două și patru cești de cafea pe zi pot fi de ajutor în menținerea sănătății mentale pe termen lung. Oamenii de știință recomandă cafeaua în combinație cu dieta mediteraneeană și cu alimentele bogate în grăsimi polinesaturate.

3. Cafeaua ne face să avem un timp mai bun de reacție

Cei mai mulți oameni își încep dimineața cu o cană de cafea, la prima oră. Poate că, la nivel de subconștient, știm că ne vom simți mai bine, mai energici și mai conectați cu realitatea, odată ce sorbim primele guri de cafea. Apoi, creierul poate cere încă o doză de cofeină undeva la ora prânzului, când începem să obosim, ne pierdem concentrarea și ne simțim presați la job. O pauză de cafea are capacitatea să ne redea energia cât ai zice espresso. Dacă bei cafea, știi exact acel sentiment de bine, de concentrare mai bună și de reacție promptă care apare după ce bem cafea.Ce se întâmplă, de fapt? ”Se consideră că marea majoritate a efectelor psihomotorii ale cafeinei au loc prin inhibiția adenozinei. Adenozina este un neuromediator cu roluri încă incomplet înțelese, dar este implicat în somn și în activitatea motorie (cea motorie fiind prin efecte indirecte asupra receptorilor dopaminergici din ganglionii bazali)”, explică doctorul Mihai Ionescu, medic specialist neurolog.

4. Cafeaua ne ajută să slăbim

Multe produse pentru slăbit conțin cofeină, iar principiul de la care pornește asocierea între cafea și diete este cel conform căruia cafeaua ar accelera metabolismul și arderile. AmyGorin este nutriționist dietetician în New York și preferă să abordeze lucrurile cu precauție: ”Unele studii arată că ar putea exista o legătură între consumul de cafea și slăbit, însă nu recomand nimănui să consume mai multă cafea (sau să înceapă să bea cafea), pentru a slăbi. Mai degrabă, aș spune că e plăcut să descoperi că un obicei pe care deja îl ai te poate ajuta să atingi un scop pe care ți-l propui”.

De exemplu, dacă ești băutor de cafea și faci sport dimineața, poți bea cafeaua înainte de exerciții, indiferent ce stil de sport faci(și aici există dovezi că ajută la performanța sportivă: cafeina a fost inclusiv interzisă de la sporturile olimpice între 1984-2004 din cauza acestui posibil efect). Te va ajuta să arzi mai repede grăsimile și îți va da mai multă energie.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


5. Cafeaua reduce riscul de depresie

Poate că sună ciudat, însă cafeaua pare să aibă o importanță mai mare în sănătatea noastră mentală decât simplul rol de a ne face să ne simțim excelent în timp ce o bem. Conform datelor publicate de psychologytoday.com, oamenii de știință nu pot, încă, defini clar modul în care cafeaua reușește să ajute în cazul depresiilor ușoare sau medii. Există două mecanisme de la care pornesc două posibile ipoteze. Prima face referire la o posibilă reacție inflamatorie la nivelul creierului, posibil generată de o reacție imunologică. Antioxidanții din cafea ar putea fi de ajutor, de unde starea mai bună pe care o au oamenii cu depresii ușoare, după ce consumă cafea. O a doua ipoteză se referă la cafeină și la rolul său psihostimulator,care ne face mai lucizi și ne oferă motivație. Care ar putea fi corectă, dupăcum explică neurologulMihai Radu Ionescu: ”Nu se cunoașteideea de „neuroinflamație” ca și cauză a tulburării depresive.Ipoteza este, mai degrabă,încăîn studii preclinice, in vitro și pe animale. Markerii inflamatori tipic folosiți, imagistica cerebrală ce poate vedea leziuni inflamatorii, ca și antiinflamatoarele folosite în practica curentă clinică nu au niciun rol în diagnosticul sau managementul depresiei. Poate a doua variantă ar fi mai corectă pe termen scurt. Este posibil ca, la nivel celular, rolul antioxidant să protejeze pe termen lung împotriva riscului de tulburare depresivă”.

6. Cafeaua ne ajută să funcționăm, dacă ținem cont de reguli

Cofeina poate fi un aliat al sănătății noastre mentale și al stării de bine, cu condiția să fie consumată în cantități moderate. FDA recomandă cel mult 400 de mg de cafeină pe zi, ceea ce înseamnă patru, cinci cafele pe zi. Va trebui să ținem cont că există și alte produse care pot conține cofeină (anumite ceaiuri sau băuturi energizante, de exemplu). Iar dacă te gândești că varianta cafelei decofeinizate este soluția pentru serile când ai chef să apeși butonul cafetierei, ia în calcul faptul că aceasta conține mai puțină cofeină decât varianta clasică a cafelei, dar nu este complet inofensivă. În cazul în care reacționezi puternic la acest stimul, s-ar putea să ai probleme cu somnul și să fie preferabil să o eviți. De altfel, ideal este să consumi cafea până în ora 14 pentru a-i da timp corpului să elimine cofeina și să te bucuri de un somn odihnitor, explică JoeyHubbard, Chief Training OfficerThrive Global.

Mihai Radu Ionescu, medic specialist neurologie

Dr. Ionescu e medic neurolog, pasionat de tot ceea ce înseamnă patologia neurologică, cu un interes deosebit pentru afecțiunile neurovasculare (accidente vasculare cerebrale, malformații vasculare, tromboze venoase cerebrale etc.) la SpitalulUniversitar de Urgență București (Splaiul Independenței nr. 169), medic de gardă Neurologie.

Citește și:

Cum afectează coronavirusul creierul

Ghidul Thrive: totul despre somn

 

 

 

Author(s)

  • Ruxandra Rusan

    Jurnalist, editorialist Thrive Global România

    Ruxandra Rusan a lucrat în presa scrisă, radio, televiziune și, mai nou, în online. Este practician NLP și pasionată de psihologie. A avut ocazia să intervieveze personalități din diferite domenii și să învețe de la fiecare câte ceva. Crede că fiecare încercare prin care trecem ne ajută să ne vindecăm de ceva care ne apasă sufletul. Este și mama unui adolescent, iar asta vine cu un proces interesant de redefinire.