În următoarele 5 minute vei afla:

– Cum poți să câștigi “jocurile foamei”.
– De ce zahărul, și mai ales fructele, stimulează apetitul.


“Foamea” este modul în care organismul îți transmite că are nevoie de hrană. Iar după ce a consumat suficientă mâncare, această senzație ar trebui să dispară, odată cu instalarea sațietății. Însă unii oameni pot constata că nu se simt deloc sătui după masă, sau că dorința de a mânca devine o constantă pe tot parcursul zilei.

Din fericire, există soluții pentru stimularea senzației de sațietate, precum ajustarea dietei sau a stilului de viață. Cu toate astea, nevoia de a mânca în permanență poate indica anumite afecțiuni de ordin medical.

Iată câțiva factori ce favorizează dezechilibrele care inhibă sațietatea:

1. Dieta hipocalorică

Persoanele care urmează o dietă săracă în calorii se pot lupta cu senzația de foame în cea mai mare parte a timpului. Atunci când consumi mai puține calorii decât arde corpul, organismul produce grelină, hormonul responsabil cu stimularea apetitului, eliberat atunci când corpul are nevoie de mai mult combustibil. O dietă hipocalorică poate crește producția de grelină și, în mod implicit, poate provoca foamea, chiar și după ce te ridici de la masă.

2. Dieta bogată în zahăr

Multe produse alimentare și băuturi au zahăr adăugat și pot crește apetitul. O cercetare din 2015 sugerează că un consum excesiv de zahăr, în special de fructoză, poate duce la creșterea poftei de mâncare. Drept urmare, o dietă bogată în fructoză poate determina organismul să producă mai multă grelină și să afecteze activitatea în regiunile creierului responsabile cu sațietatea.

3. Dieta săracă în proteine

Unele cercetări au sugerat că integrarea unui aport generos de proteine în alimentație conferă sațietate. De exemplu, un studiu realizat în China a explorat efectul unei diete bogate în proteine la 156 de adolescenți cu obezitate. Cercetătorii au oferit subiecților fie un mic dejun bogat în proteine, fie unul cu conținut scăzut de proteine în fiecare zi, timp de trei luni. Cercetarea a arătat că, în comparație cu micul dejun cu conținut scăzut de proteine, un mic dejun bogat în proteine a redus apetitul excesiv până la ora prânzului și a stimulat sațietatea participanților, contribuind la scăderea în greutate.

Consumul echilibrat de proteine inclus la fiecare masă sau gustare, mai degrabă decât concentrat într-o singură porție, poate ajuta la menținerea unei senzații de sațietate pe tot parcursul zilei.

4. Deshidratarea

Hidratarea pe tot parcursul zilei este esențială unei stări de sănătate optime. Unii experți sugerează că apa poate ajuta o persoană să se simtă full. De exemplu, un studiu din 2014 care a investigat efectul aportului excesiv de apă la femeile supraponderale a constatat că hidratarea poate reduce apetitul. Cercetătorii au cerut participanților să bea 0,5 litri de apă cu 30 de minute, înainte de a lua micul dejun, prânzul și cina în fiecare zi. Iar după opt săptămâni, femeile au pierdut în greutate și au raportat sporirea senzației de sațietate pe parcursul zilei.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


5. Dieta săracă în fibre

Pe lângă faptul că joacă un rol esențial într-o digestie sănătoasă, reglând procesele metabolice și prevenind constipația, fibrele pot contribui și la controlul apetitului. Un studiu din 2016 a arătat că un grup de subiecți care au luat zilnic câte un supliment cu conținut de fibre au resimțit mai puțină foame între mese decât grupul care au luat un placebo. Iar un alt studiu din 2015 a raportat rezultate similare la persoanele care au luat un supliment cu fibră de maltodextrină.

6. Privarea de odihnă

Odihna de calitate are o contribuție majoră în reglarea hormonală, în timp ce privarea de somn poate perturba echilibrul hormonal natural al organismului, ceea ce poate duce la inhibarea senzației de sațietate.

7. Plictiseala

Unii oameni pot confunda plictiseala cu foamea și, astfel, ajung să mănânce mai mult decât are nevoie organismul. Un studiu din 2015 a constatat că sentimentul de plictiseală poate determina o persoană să caute satisfacții efemere, cum ar fi gustările apetisante.

8. Rezistența la leptină

Leptina este un hormon peptidic care-i comunică stomacului că este plin. Iar nivelul de leptină crește de obicei după ce o persoană se hrănește. Rezistența la leptină este o afecțiune în care organismul nu răspunde corect la acest hormon, putând duce la o permanentă și chinuitoare senzație de foame. Multe persoane supraponderale sau obeze dezvoltă rezistență la leptină, ajungând să abuzeze de mâncare.

9. Tiroidă hiperactivă

Tiroida este o glandă mică situată în partea din față a gâtului și e responsabilă cu producția hormonilor care controlează metabolismul și de modul în care corpul folosește energia. O tiroidă hiperactivă poate provoca o gamă largă de simptome, inclusiv simularea excesivă a apetitului.

10. Diabetul de tip 2

Foamea persistentă poate fi un simptom al diabetului de tip 2. Fără tratament, diabetul păstrează glucoza în sânge în loc să-i faciliteze transportul în celulele care o utilizează ca sursă de energie. Această afecțiune cronică amplifică senzația de foame și de oboseală.

Vestea bună este că există metode de gestionare a senzației de foame:

  • Un aport sporit de proteine și fibre în alimentație;
  • Reducerea sau eliminarea zahărului și a sării;
  • Creșterea consumului de apă;
  • Limitarea consumului alimentelor procesate sau prăjite;
  • Consumul echilibrat de alcool.

În final, nu uita: suntem (și) ceea ce mâncăm!

Citește și:

Ce alimente îți sporesc puterea de concentrare

Ghidul Thrive: totul despre nutriție