În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce mâncăm și atunci când nu ne e foame.
– Care este primul pas în vindecarea de adicțiile alimentare.


Cum a fost ultima oară când ţi-ai găsit refugiul în mâncare? Nu-i aşa că ai simţit că ai îmbrățișat un prieten drag, care, indiferent de circumstanţă, n-o să te judece și n-o să te trădeze? Că va fi mereu lângă tine la nevoie, să te aline şi să-ţi ofere confort emoţional? În realitate, mâncarea este acel combustibil fără de care n-am putea trăi, dar care, în exces, ne face un mare deserviciu. 

Mâncatul emoţional se află în topul căutărilor pe Google, ceea ce demonstrează cât de răspândită este această afecţiune. Un lucru pe care nu-l conştientizăm este că toate tulburările alimentare, indiferent de natura lor, au la bază cauze emoţionale. Astfel, pentru a găsi remedii, trebuie mai întâi să înţelegem ce declanşează această problemă. 

Stresul şi emoţiile negative precum anxietatea sau depresia pot duce la mâncatul emoţional. De multe ori, când ne cufundăm în problemele de zi cu zi, mâncăm şi atunci când nu ne este foame, având senzaţia că nu ne mai săturăm. În mod normal, saţietatea apare în urma unui consum moderat de alimente, iar tendinţa de a mânca mai mult decât e necesar nu este decât reacţia corpului la stres. În acel moment, apare nevoia de recompensă

De cele mai multe ori, „recompensa” se materializează în dulciuri şi carbohidraţi. Vai, dar ce satisfacţie enormă avem când, după o zi proastă la birou, desfacem o ciocolată şi, în loc să ne limităm la o bucăţică, o mâncăm pe toată! Dar pe cât de liniştitoare e mâncarea, pe atât de cruntă e senzaţia de vinovăţie de după, când ne dăm seama că am luat în greutate, iar kilogramele în plus reprezintă o ameninţare asupra sănătăţii noastre. 

În acelaşi timp, trecerea la o alimentaţie echilibrată nu este deloc uşoară, ea necesită timp, sprijin moral şi răbdare. Renunţarea bruscă la „recompense”, precum ciocolata sau carbohidraţii, poate accentua sindromul mâncatului compulsiv. Zahărul, în mod special, este un stimulent al creierului, generând energie şi glucoză, iar excluderea sa radicală din alimentație provoacă sugar flu: un fel de sevraj, similar cu cel provocat de lipsa drogurilor.

Mâncatul compulsiv nu este doar o afecţiune fiziologică, ci o reacţie de apărare a organismului în raport cu situaţiile negative, acel „scut” emoţional pe care-l dezvoltăm când simțim ruşine, anxietate sau când suntem cotropiți de traumele din trecut. Unii dintre noi am fost aspru judecaţi şi neglijaţi de cei din jur, kilogramele în plus reprezemtând dorinţa de a fi văzuţi şi acceptaţi. Este modul nostru de a spune: „Sunt aici, observă-mă şi iubeşte-mă aşa cum sunt!”. 

Renunţarea la mâncatul compulsiv este un proces treptat de acceptare şi iubire a propriului corp, iar trecerea la un stil de viaţă sănătos nu trebuie făcută dintr-odată, ca urmare a unor reacții de body shaming. În momentul în care ne accesăm sinele autentic, având compasiune faţă de slăbiciunile noastre, devenim propriii agenţi de vindecare şi restaurare a armoniei interioare.

Un alt pas important în vindecarea adicţiilor alimentare este deschiderea şi curiozitatea faţă de propriile slăbiciuni. Ştim deja că mâncatul compulsiv reprezintă o reacţie de apărare a organismului, aşadar acest „protector” nu va dispărea din prima. Avem nevoie să ne „împrietenim” cu el şi să-i cerem permisiunea de a ne elibera. Prin consiliere şi lucrul cu noi înşine, vom conştientiza în timp că nu avem nevoie de „recompense alimentare”.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Conştientizarea recurenţei adicţiilor 

În momentul în care renunţăm la factorii protectori din trecut, adică la recompensele alimentare, trebuie să fim conştienţi de faptul că mecanismele de protecţie se vor reactiva la cel mai mic factor de stres, dorind să-şi reia locul în viaţa noastră. Nu trebuie să tratăm acest aspect cu furie şi sentimente negative, ci trebuie să înţelegem că organismul nostru este precum un părinte care doreşte să-şi protejeze copilul. În timp, corpul nostru va prinde încredere în noul nostru stil de viaţă şi nu-l va percepe ca fiind un agresor. 

Identificarea factorilor de stres

În orice situaţie de disconfort, există un trigger, acel agent declanşator. În cazul adicţiilor alimentare, trebuie să înţelegem ce anume ne provoacă anxietate şi să lucrăm alături de terapeutul nostru pentru a identifica sursa de disconfort. Stresul cotidian, neînţelegerile cu ceilalţi, efectul de bullying; oricare dintre aceşti factori ne poate determina să ne modificăm comportamentul alimentar. Astfel, în momentul în care conştientizăm factorii de stres, putem prelua frâiele propriului stil de viaţă.

Remedierea tulburărilor alimentare nu este uşor de gestionat, ea necesită timp şi răbdare, dar nu în ultimul rând, compasiune faţă de corp. În momentul în care nu mai suntem propriii judecători, revenim în contact cu sinele nostru, îngăduindu-ne să aducem armonie, căldură şi iubire organismului. 

Dacă ți-e greu să parcurgi acest proces de unul singur, poți apela la un specialist, sau la un program specializat care te va sprijini în vindecarea adicţiilor alimentare.

Programul Perfect Body te va ajuta să oferi iubire corpului tău, prin restabilirea relaţiei „minte – corp – suflet.”

Ce vei învăţa în cadrul acestui curs?

  1. Să-ţi iubeşti corpul şi să faci din mâncatul sănătos un stil de viaţă.
  2. Să-ţi cultivi pofta de viaţă, vitalitatea şi relaţiile armonioase.
  3. Să primeşti îndrumare din partea unui psihoterapeut cu 15 ani de experienţă în terapie, meditaţii ghidate şi plan alimentar.

Colțul angajatului

Cât de importantă e starea ta de bine pentru angajatorul tău? Povestește-ne experiența ta și ajută-ne să facem piața muncii mai transparentă. 

Lasă un review 100% anonim angajatorului tău pe Undelucram.ro

Citește și:

Legătura dintre hrană și fericire

7 lucruri despre nutriție pe care mi-aș fi dorit să le știu mai demult

Author(s)

  • Anca Maftei

    psihoterapeut integrativist

    Anca Maftei este psihoterapeut integrativist, psihoterapeut Internal Family Systems (Harvard University), autoare a mai multor programe de evoluție personală, hipnoterapeut, facilitator de workshopuri transformaționale prin metoda constelațiilor familiale și sistemice și, nu în ultimul rând, creatoarea propriei sale metode terapeutice Integrative Self Process, o modalitate de lucru unică în lume, revoluționară și extrem de eficientă, care ajută la vindecarea în profunzime și transformarea persoanei care o experimentează. Pe Anca o poți găsi aici: https://ancamaftei.ro