În următoarele 3 minute vei afla:
– Care sunt problemele cu care se confruntă cel mai des angajatorii și angajații din România.
– Ce sector profesional este cel mai afectat de burnout.
Thrive România: Cine este Dana Cavaleru, cum te-ai descrie în câteva cuvinte? Ești una dintre cele mai influente persoane din domeniul HR din România, spune-ne puțin despre parcursul tău.
Dana Cavaleru: În primul rând, nu mă consider “una dintre cele mai influente persoane din domeniul HR din România”. Ceea ce cred că reușesc este să pun la un loc persoane influente în HR, mai exact oameni de HR foarte competenți care să împărtășescă din knowhow-ul și experiența lor cu alți oameni de HR. Am lucrat ani buni în L&D în diverse roluri și organizații și alți ani buni în ONG-uri, ceea ce fac și astăzi în HR Club.
TR: Cum arată piața forței de muncă din România în 2022? Cum s-a schimbat în ultimii doi ani?
DC: Putem spune că deficitul de forță de muncă s-a accentuat pe anumite domenii: în 2022 vor veni în țară 100.000 de muncitori străini, cel mai mare contingent aprobat vreodată. Piața forței de muncă suferă din ce în ce mai acut de lipsa “meseriașilor”: electricieni, instalatori, iar apetența tinerei generații pentru astfel de meserii este și ea în scădere. Pandemia și posibilitatea lucrului la distanță au crescut numărul oportunităților, atât în țară, cât și în străinătate, pe sistemul staff on demand: freelanceri și colaboratori pe proiecte. Sigur, aici vorbim în primul rând de specialiștii din domeniul IT, dar sunt și oameni de HR care lucrează în acest sistem. Sunt convinsă ca “uberizarea” muncii va deveni din ce în ce mai prezentă în organizațiile noastre și va trebui să ne adaptăm. Aș sumariza spunând că specialiștii de orice nivel sunt la mare preț în ziua de azi.
TR: Se vorbește foarte mult în ultimul de timp de fenomenul Marii Demisii, a ajuns el și în România? Și dacă da, cum afectează piața locală?
DC: Este greu de spus, din nou nu avem date pe care să ne putem baza. Sunt oripilată de concluziile unor așa-zise “studii”, preluate în media, care însă nu spun nimic despre eșantionul pe care s-a făcut “studiul” și afli că 80% din români sunt în cautarea unui job, omițând să spună că respondenții sunt cei înscriși pe un portal de recrutare. Oare de ce sunt înscriși acolo?
Ceea ce cred, bazându-mă doar pe observații și pe discuțiile din comunitatea HR Club, este că sunt angajați care renunță la un job full time pentru a lucra pe proiecte, putând astfel să-și organizeze timpul cum vor, și foarte puțini care decid să demisioneze pentru a deveni antreprenori. Nu cred că, deocamdată, piața locală este foarte afectată.
Citeam anul trecut rezultatele Cercetării anuale Gallup cu privire la nivelul de engagement al angajaților. Am fost uimită să aflu că 30% din angajații din țara noastră sunt cu adevărat engaged, cel mai mare scor din Europa, în condițiile în care, la nivel global, doar 20% dintre angajați s-au declarat engaged, iar în Europa de Vest media este de 11%.
TR: Care sunt problemele cu care se confruntă cel mai des angajatorii din România? Dar angajații?
DC: Pentru angajatori cred că cea mai mare provocare este de a atrage și reține specialiștii potriviți, la care se adaugă și criza de componente, prețul materiei prime. În ce privește angajații, provocările sunt diferite în funcție de locul în care trăiesc, organizațiile în care lucrează și nivelul de expertiză pe care-l au: practic, piramida lui Maslow a nevoilor reflectă perfect nevoile și problemele pe care le au oamenii – de la nevoile de bază și problemele de acoperire a necesarului zilnic, până la nevoile de auto-actualizare.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
TR: În afară de pandemia de coronavirus, se vorbește și despre o altă pandemie, care se desfășoară în paralel, cea de burnout și epuizare. Care sunt cauzele care au dus la apariția acestui fenomen?
DC: Pandemia a dus la creșterea alarmantă a incidenței problemelor de sănătate mintală. L-am avut de curând invitat pe prof. Mircea Miclea invitat la un eveniment dedicat burnout-ului. Un punct important a fost clarificarea termenului de burnout, un termen supra-uzitat în această perioadă, de multe ori fiind vorba de alte tipuri de tulburări, adesea depresii. Sectorul cel mai afectat de burnout în această perioadă este cel medical și este lesne de înțeles de ce.
TR: Ce ar trebui să facă organizațiile pentru starea de bine a angajaților lor, dincolo de nivelul declarativ?
DC: Din 2021 am introdus, la Gala Premiilor de Excelență HR Club, categoria Wellbeing, din dorința de a afla cât mai multe dintre practicile pe care companiile le-au introdus pentru starea de bine a angajaților în perioada pandemiei și de a le împărtăși și altor companii interesate. Citind proiectele, publicate acum și în Manualul de Bune Practici HR Club, putem spune că se întâmplă lucruri “de bine”: consiliere psihologică pentru angajați (a cărei accesare a crescut de la începutul pandemiei, oamenii devenind pe parcurs mai deschiși); challenge-uri de mișcare pentru cei care lucrează de acasă (de exemplu, kilometri parcurși pe bicicleta de acasă); scurtarea întâlnirilor online la 50 de minute de la o oră (Microsoft Teams închide automat întâlnirea după 50 de minute), pentru a da timp de respiro și stretching până la următoarea întâlnire, sau reguli implementate de a nu mai trimite email-uri după orele de program.
Cred că și aici lucrurile diferă mult de la o companie la alta. Dar, odată ce apar modele în piață, sunt șanse ca lucrurile să se schimbe pe o scară mai mare.
TR: După cum reiese din datele furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, afecțiunile cauzate de stres costă economia mondială 1 trilion de dolari anual, prin scăderea productivității și reducerea eficienței. Ce demersuri i-ați sfătui pe managerii și liderii locali din companii să facă pentru a îmbunătăți sănătatea mintală a angajaților lor?
DC: În primul rând, ar trebui pornit de la o evaluare a stării de sănătate mintală a angajaților. Cum spuneam și mai sus, problemele care au apărut sunt foarte diverse și ar trebui întâi să știi exact cu ce se confruntă oamenii, iar apoi să construiești programe pentru a le rezolva.
Dana Cavaleru este din 2013 directorul executiv al HR Management Club, asociația națională a profesioniștilor în resurse umane cu peste 500 de membri. Dana reprezintă organizația în Coaliția pentru Dezvoltarea României – un consortiu de organizații cu rol consultativ pentru Guvernul României, și este delegată la asociația europeană de profil, European Association of People Management, din board-ul căreia a făcut parte timp de doi ani. Experiența sa cuprinde peste 20 de ani în roluri manageriale, de L&D, atât în organizații profit, cât și non-profit.
Citește și:
De la burnout la wellbeing în organizații
Sănătatea mintală: o prioritate pentru lideri și companii în 2022