În următoarele 6 minute vei afla:
– De ce nu merg la pachet fericirea și oboseala cronică.
– Cum să-ți faci masaj cu puterea minții.
În timp ce scriu textul acesta, mașina de spălat centrifughează rufele și știu că va bipăi curând să vin să le scot. În dormitor, își face treaba aspiratorul-robot (noua achiziție de care m-am îndrăgostit). Timer-ul setat pe telefon monitorizează minutele pentru plăcinta cu spanac din cuptor. Cam așa arată zilele mele: ai zice că pe seară se mai liniștesc? Asta doar dacă am trăi într-un univers paralel, unde să verifici temele la matematică se numește relaxare.
Iată de ce ajungem să scriem despre nevoia de odihnă sau despre respirația corectă. Sunt lucruri elementare, pe care ar trebui să le facem la fel de firesc cum le fac pisicile sau câinii noștri de companie. Cățelul nostru, de exemplu, nu pare să simtă niciun dram de vinovăție când, după o plimbare bună, golește bolul de bobițe și apoi se face covrig în mijlocul patului și doarme dus. Noi, oamenii, suntem ocupați și ne facem din asta un titlu de mândrie. Mi-a crescut inima când am pus aici, în litere, tot ce fac eu în timp ce muncesc. M-aș fi simțit ciudat să scriu că sunt pe o plajă exotică, bând cocktailuri și ascultând cum se sparg valurile de mal. Pentru că am o setare interioară bine înfiptă în minte: oamenii buni nu stau degeaba! Hărnicia dusă la extrem, însă, ne erodează în timp și ne sleiește de puteri.
Alina Boroș, psiholog, explică:
”Trăim într-o societate care cere din ce în ce mai mult de la noi și care valorifică omul bun la toate, muncitor, gospodar. Îi am în minte pe părinții mei, care munceau foarte mult, de weekendurile și concediile la țară, unde se „relaxau” muncind, de bunicii mei care se trezeau la 5-6 dimineața și care stăteau doar când mâncau. Îmi amintesc discuții despre unul sau altul care era leneș pentru că își permitea să se odihnească în timpul zilei. Cum să stai când mereu este ceva de făcut? Este ceva în neregulă cu tine, este greșit! Eram într-o continuă competiție de cine face mai mult, mai bine, fie că era vorba de treburile casei sau de școală. Îmi amintesc că la școală erau lăudați copiii care lucrau suplimentar, nu doar ce ni se dădea. De parcă nu era suficient! Am crescut, am plecat de acasă și, după o săptămână istovitoare la muncă, în loc să mă relaxez, trebuia să fac curat în casă, să calc, să fac mâncare, uneori mă întrebam pentru cine fac, sunt doar eu, dar era o forță mai presus de mine și mă simțeam inutilă, greșită să stau, așa pur și simplu. Cum să las vasele pe a doua zi, cum să nu fie curat în casă – dacă vine cineva la mine, ce-o să zică despre mine?
Sunt mulți clienți, de ambele sexe, care vin în terapie, epuizați. Sunt într-o continuă stare de oboseală și par să nu se mai poată bucura de nimic. Spun că nu mai fac față, că au dificultăți în a adormi și că, la un moment dat, devin haotici. Unii au fost la doctori, de teamă că sunt bolnavi. Altfel de ce s-ar simți atât de obosiți?! Au făcut analize medicale, iau vitamine cu pumnul. Se amăgesc spunând că ei sunt fericiți, doar că sunt obosiți. Îmi amintesc de o clientă pe care am întrebat-o ce face pentru a se relaxa și răspunsul a fost: calc. Ok, pot să înțeleg această activitate, dar când ai făcut ultima oară ceva ce este doar pentru tine?
Sunt oamenii care se simt vinovați când se odihnesc/relaxează, când fac lucruri doar pentru ei. Unul dintre cele mai dificile exerciții pentru ei a fost să stea. M-au privit nedumeriți, contrariați că nu le dau ceva de făcut. Deși le-am dat: să stea.
Apoi, să facă o listă cu lucrurile care le fac plăcere și să pună cel puțin unul în practică în fiecare zi. Unul! Puțin este mai mult decât nimic. Orice, dar să fie pentru voi, momentul vostru cu voi și despre voi.
Nu mai este un secret că nu ne naștem așa cum suntem azi, ci este un comportament învățat. Însă așa cum am învățat să fim într-un fel, putem învăța și să facem lucrurile diferit. Nu spun că este ușor, este iluzoriu să crezi că poți schimba un tipar comportamental sau mental construit și aplicat ani de zile, în câteva zile, dar se poate. Important este să ne dăm voie, să privim spre noi și să ne pese suficient de mult de noi pentru a ne oferi și momente de relaxare.
Sunt multe moduri active de relaxare, asta pentru a mai ridica un pic presiunea lui ești leneș dacă stai. Și, în plus, suntem mai eficienți în muncă, dacă ne permitem și relaxarea.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Fiți curioși să aflați cum ați ajuns la concluzia că:
Odihnă, relaxare = nu merit, nu sunt suficient de bun, nu sunt demn de iubit, vină.
Cum ați învățat să vă simțiți vinovați, în relație cu cine? Ce s-ar întâmpla dacă mi-aș permite să fac ceva doar pentru mine? Ce ar spune ceilalți despre mine? Observați răspunsurile și reformulați-le într-o manieră blândă, permisivă, cu compasiune față de voi. Jucați-vă!”.
Știai că ne putem odihni inteligent?
Tu cu ce asociezi odihna? În capul meu, se lega de pat și de ceva de ronțăit în fața unui serial. Cât de naivă rețetă! De fapt, odihna mea însemna mâncat nesănătos, și mai mult sedentarism și, din nou, prezența ecranului. Surpriză: odihna cea mai bună e un pui de somn când ai nevoie de el.
Matthew Walker, specialist în neuroștiințe și în somn, explică în bestseller-ul său, Why We Sleep, că somnul este ”singura cale eficientă pentru a da un reset zilnic creierului și organismului nostru per ansamblu”. Din păcate, un adevăr pe care-l stăpânesc la perfecție animalele noastre de companie pare să ne scape tot mai mult nouă, oamenilor. Studiul realizat în iunie, anul trecut, în Marea Britanie, arată că 63% dintre britanicii intervievați dorm mai prost de când a început pandemia. Nivelul crescut de stres, oboseala cronică și consumul excesiv de cafea și zahăr, menite să ne dea rapid energie pe moment, interferează cu calitatea somnului și ne fac să adormim mult mai greu. Nu avem nici buton de oprire, ca telefonul, nici încărcătoare rapide. Așa că ne rămân la îndemână tot metodele clasice de odihnă.
Am identificat 3 variante de încărcat bateriile chiar și atunci când nu reușim să strecurăm un pui de somn în timpul zilei sau când nu ne odihnim bine noaptea.
1. Relaxarea progresivă a mușchilor
Se folosește în meditație, dar și în tehnicile de hipnoză (tot o formă de relaxare, până la urmă). Identificăm fiecare parte a corpului: îți sugerez să începi de la cap, va fi excelent când ajungi la mușchii tensionați ai gâtului și să continui în jos, până la vârful degetelor de la picioare. Relaxează musculatura conștient: vei observa unde acumulezi cea mai multă tensiune. Te poate ajuta să contractezi întâi musculatura și apoi să o relaxezi pe fiecare zonă majoră a corpului. Acordă între 15 și 30 de secunde fiecărei zone: vei vedea, e ca și cum ți-ai face masaj cu puterea minții!
Dacă limba engleză ți-e familiară, găsești aici un ghid de meditație audio, gratuită, perfectă pentru acest exercițiu.
2. Meditația cu sunet
De fiecare dată când meditez, cel mai greu e să opresc vocile din cap care-și găsesc tocmai atunci momentul să ridice tot felul de probleme (de la plata întreținerii până la probabilitatea ca laptele din frigider să fie pe terminate). Am remarcat că mă ajută enorm, și nu doar pe mine, evident!, să ascult ceva liniștitor în timpul meditației. Mintea se ancorează în sunetele respective și achiziția laptelui suportă mai ușor amânare. Cercetătorii britanici au descoperit că atunci când ascultăm sunete din natură, cum ar fi un cântec plăcut de păsări, valurile mării sau vântul care mângâie copacii, ne concentrăm automat asupra lor, iar activitatea sistemului nervos se echilibrează. Poți dubla efectul imaginându-ți că te afli într-o pădure sau pe malul mării, sunt vacanțele care nu implică nici bugete, nici bagaje, nici pașaport COVID.
3. Respirația ritmică
Felul în care respirăm dă tonul felului în care ne simțim. Când reușim să expirăm mai lung decât inspirăm, îi transmitem creierului un mesaj de liniștire. Dar sunt și date cât se poate de matematice care susțin ideea: expirația lungă ajută inima să-și regleze ritmul, crește nivelul de oxigen din corp și crește rezistența la stres. Ideal, ar trebui ca în cadrul acestui exercițiu să respirăm de 6 ori pe minut (4 secunde inspirație, 6 expirație).
Atenție! Propunerile de mai sus nu suplinesc nevoia de somn. Rămâne, în continuare, cea mai bună metodă de încărcat bateriile! Însă sunt un punct bun de pornire în schimbarea relației pe care o avem cu conceptul de odihnă: chiar avem nevoie de ea și nu suntem niște răsfățați dacă ne permitem să ne odihnim! Folosesc, de asemenea, în timpul zilelor aglomerate, când pare că avem de rezolvat toate problemele universului. Au abilitatea să ne aducă în prezent și să ne conecteze cu noi înșine, iar practicate înainte de ora de somn s-ar putea să ne ajute inclusiv să adormim mai ușor și să avem parte de nopți mai odihnitoare.
Citește și:
Obiceiurile zilnice ale oamenilor care debordează de energie
Postul Paștelui: moment prielnic pentru susținerea detoxifierii naturale