În următoarele 5 minute vei afla:

– Care sunt anestezicele emoționale care ne împiedică să fim în contact direct cu trăirile noastre.
– De ce este important să aduci toate preocupările tale la serviciu și cum te face asta mai productiv.


În mod sigur ți s-a spus deja până acum, sau poate ai spus chiar tu altora, că e foarte important să nu aduci la serviciu grijile de acasă. Dar o separare completă a vieții personale de viața de la birou este nu doar din ce în ce mai dificilă, ci și potențial dăunătoare. Stresul financiar ne afectează pe toți, mai ales în contextul incertitudinii economice globale, iar încercarea de a ne ignora grijile financiare nu ne face mai productivi – dimpotrivă. Ce putem face? 

„Lasă-ți grijile acasă” – misiune imposibilă

Noua mantră este ”bring your whole self to work” (parafrazat, „adu la serviciu toate fațetele personalității tale”). Schimbarea aceasta de atitudine nu e determinată (doar) de considerente ușor ipocrite de PR intern, ci e bazată pe numeroase studii care arată că angajații care pot fi ei înșiși la serviciu – cu pasiunile, personalitățile și, da, chiar și cu grijile proprii – sunt mult mai implicați, creativi și productivi. 

În plus, simpla realitate e că, oricât ar fi de bine intenționat, un angajat stresat e mult mai puțin productiv și are mai multe absențe, sau suferă de „prezenteism”, un văr al absenteismului, în care angajatul vine la serviciu, dar nu se poate concentra. Iar realitatea deloc simplă a vieții de pandemie e că mulți dintre noi lucrăm în continuare de acasă, ceea ce face și mai dificilă misiunea de a ne separa „sinele muncitor” de restul vieții. Unul dintre cele mai amuzante (din categoria „haz de necaz”) tweet-uri pe care le-am văzut în ultima vreme a fost unul care întreba de ce spunem „lucrez de acasă”, când de fapt terminologia corectă ar fi „trăiesc la serviciu”. 

Banii – un stres mai acut ca oricând 

După cum povesteam în articolul trecut, banii sunt de obicei o sursă majoră de stres pentru aproape toată lumea. Contextul actual, în care suntem asaltați de previziuni economice din ce în ce mai sumbre, nu face decât să înrăutățească lucrurile. Nu știm ce se va întâmpla cu economia, cu angajatorii noștri, cu joburile noastre. Și cu cât suntem mai stresați, cu atât mai greu ne e să ne concentrăm și să fim productivi, ceea ce ne face să ne îngrijorăm și mai tare despre viitorul nostru profesional… un cerc vicios perfect. 

Din păcate, fiecare fază a lui 2020 a venit la pachet cu propriile capcane financiare: cât ești blocat în casă, nu mai ieși la restaurant și nici nu mai mergi în mall; dar 24/7 acasă înseamnă și că-ți vin idei de redecorare sau DIY (nu mai suporți să vezi măsuța aia de cafea cojită, dar ca să o repari ai nevoie de materiale, evident!), te lovește o nevoie stringentă să faci sport (sau măcar să-ți creezi condițiile necesare, adică un set de gantere, o saltea nouă de yoga, sau poate o bicicletă staționară?) și-ți dai seama că n-ai cum să lucrezi eficient de acasă fără cel puțin trei gadgeturi noi.  În plus, nu știu alții cum sunt, dar eu, în minutul 105 al unei conferințe telefonice pe teme de admin care ar fi trebuit să dureze maxim jumătate de oră, când Instagram mi-a dat iar mesajul acela cu „You’re all caught up!”, iar plictiseala e deja o durere fizică, am mari probleme să rezist la cântecul de sirenă al reducerilor de la Massimo Dutti.

În lipsa unui glob de cristal, n-avem cum să eliminăm incertitudinea în care trăim. Dar există strategii care ne pot ajuta să nu adăugăm gaz pe focul stresului financiar – și să ținem cât de cât sub control impactul acestuia asupra performanței noastre la birou. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Micropași – „Spune nu” terapiei prin shopping online

Stres major, plictiseală fără margini, încă o ceartă cu partenerul de viață ori diferend cu șeful… sau pur și simplu singurătate. Rațional, știm că o raită de shopping online n-o să rezolve niciuna dintre aceste probleme. Cum ne salvăm de noi înșine? 

  • Nu îți salva datele de card în site-urile de online shopping – și nu ține portofelul lângă locul în care lucrezi. Sigur, poți în timpul unei videoconferințe să închizi camera o clipă și să dai o fugă până în bucătărie să iei geanta (evident că e un exemplu pur ipotetic și NU vorbesc din proprie experiență). Dar cele câteva secunde în care nu mai ai contact vizual cu rochia aceea senzațională la 50% reducere sunt o ocazie pentru creierul tău să-și aducă aminte că (i) ai deja o rochie aproape la fel și are încă eticheta pe ea, pentru că (ii) e pandemie, deci nu există nunți, botezuri și cumetrii la care să o porți, plus că (iii) da, 500 de lei înseamnă 50% din prețul neredus de 1.000 de lei, dar și 200% din bugetul de distracție de 250 de lei pe care îți propuseseși să-l respecți luna asta. (Ca să nu se simtă nimeni nevizat, raționamentul de mai sus se aplică nu doar pentru rochii, ci și pentru pantofii sport, orice gadget, a treia undiță, a doua bormașină, o nouă măsuță de cafea…). 
  • Unsubscribe și unfollow – da, sunt brandurile tale preferate, dar nu pleacă nicăieri, are grijă algoritmul să fii oricum bombardat(ă) de reclame și postări sponsorizate. Așa că alungă-le măcar din inbox și din feed. 
  • Dacă e musai să cumperi ceva, plătește pe loc. Nu în rate, nu cu cardul de credit. Doare? Asta e și ideea. „Dar uite, e fără dobândă! Plătesc aceeași sumă, doar că în rate pe șase luni în loc de imediat. E o super afacere, nu?”. De regulă, nu. Pentru că e o modalitate de a-ți păcăli creierul să nu conștientizeze cât costă de fapt lucrurile – așa crește riscul să cumperi lucruri de care n-ai nevoie cu adevărat. Iar ratele astea, chiar și mici și fără dobândă? Se adună… 
  • Înlocuiește terapia prin shopping cu un salvator adevărat – citește mai departe ca să vezi ce și cum.

Go deep – Identifică-ți „adevărații salvatori”

Vorbeam într-un articol anterior despre conceptul de „intenție de implementare”, care e un fel de microplan pentru a schimba tipare comportamentale. Ideea e să identifici punctual (i) comportamentul pe care vrei să îl schimbi (ii) stimulul exterior care îl generează de obicei și (iii) comportamente alternative pe care le poți implementa. 

Atunci când încercăm să schimbăm comportamente pe care le folosim ca metode (ineficiente) de a ne alina emoțiile, ajută foarte mult să mergem un pic mai adânc și să încercăm să identificăm care sunt acele lucruri care ne fac într-adevăr bine. 

Avem doar două probleme: mai întâi, că în momente de încărcare emoțională creierul nostru nu e teribil de creativ, așa că o să aibă tendința să ne ducă la frigider / Instagram / emag, pentru că asta am făcut și data trecută. De aceea, sunt eficiente intențiile de implementare, pentru că selectăm dinainte o altă opțiune, pe care creierul o are apoi la îndemână în sertărașul despre „ce facem dacă ne trezim iar cu o nevoie teribilă să vedem ce mai e nou la IKEA”. 

Problema cea mai spinoasă e că cei mai mulți dintre noi nu știu, de fapt, care sunt lucrurile care le fac cu adevărat bine. Brene Brown spune că modul cel mai simplu de a diferenția între acestea și comportamentele menite doar să ne „anestezieze” emoțiile, care pe termen lung ne fac mai mult rău decât bine, este să ne aducem aminte cum ne simțim după aceea. „Anestezicele”, cum ar fi mâncatul excesiv, statul la televizor / pe social media cu orele sau terapia prin shopping, sunt de regulă urmate de un „nu pot să cred că am făcut asta (din nou!)”, de sentimente de vinovăție sau neadecvare. „Adevărații salvatori” sunt moduri de a ne acorda lucrurile de care avem într-adevăr nevoie și care ne lasă mai senini, veseli și revigorați. Pentru că avem nevoi diferite, „salvatorii” variază de la persoană la persoană, dar merg întotdeauna mână în mână cu respectul de sine, dorința de a avea grijă de noi înșine și autenticitatea. 

Sună complicat? Nu trebuie să fie. Lista mea de salvatori e scrisă (și decorată cu floricele și inimioare, ca un oracol de clasa a patra, pentru că de ce nu?) pe o hârtie A4 prinsă de perete. Am compilat-o de-a lungul timpului, prin încercare și eroare, și include salvatori ca: zece minute cu un chai latte, neapărat pe balcon; 30 de minute de citit, neapărat beletristică; să mă machiez sau să-mi pun cercei, chit că nu plec nicăieri; să-mi fac curat pe birou; să joc Ligretto cu copiii (NU Catan, pentru că e prea lung, plus că invariabil se ceartă și gata zenul); să fac antrenamentul de 30 de minute de pe Popsugar Fitness pe care îl am salvat la favorite pe YouTube și care e fix suficient de solicitant cât să mă simt semi-superwoman, nu o gălușcă leșinată, după ce-l termin. Oricare dintre ele mă ajută să rămân conectată la mine și la momentul prezent (și departe de massimodutti.com). Pe tine ce te salvează?

Citește și:

5 pași eficienți pentru a economisi bani

Cum îți pregătești bugetul de vacanță

Author(s)

  • Alexandra Florea

    Results Trained Coach

    Alexandra e avocat la bază, finanțist de profesie și coach part-time din pură pasiune. După un MBA la London Business School, în care a învățat tot atât de multe despre oameni și ce îi motivează cât despre business și finanțe, a absolvit cursul de Results Trained Coaching al Neuroleadership Institute din Londra. E fascinată de ideea că putem învăța, la orice moment din viață, să trăim mai frumos și mai din plin – dar i se par la fel de interesante și toate felurile în care ne punem singuri obstacole în calea fericirii. Scrie despre amândouă pe spring-mind.com