În următoarele 5 minute vei afla:

– Cum pot fi prevenite 95% dintre accidentele rutiere.
– Care sunt fantomele din trecutul tău emoțional care urcă cu tine la volan.


România se află pe primul loc din Europa la numărul de decese în accidente rutiere, cu o medie a deceselor de 96 victime la milionul de locuitori, în timp ce media statelor membre ale Uniunii Europene este de 51. 

Aproape dublu la numărul de decese, fără a număra aici rănirile grave și ușoare, pagubele materiale rezultate din accidente sau costurile sociale care conduc către 2% din PIB. Una dintre cauzele “din umbră” ale accidentelor rutiere o reprezintă agresivitatea în trafic. 

Deși în țara noastră nu este încă legiferată și, respectiv, sancționată, agresivitatea în trafic este o realitate cu care ne confruntăm zilnic, fie că suntem la volan, fie că suntem pieton, biciclist (sau, mai recent, trotinetist). Mereu se ivește un alt participant la trafic care este neatent, furios, grăbit, care are impresia că totul i se cuvine și că este singur pe drum, ignorând-i pe toți ceilalți. Desigur, știm din psihologia socială că, în mediile aglomerate, agresivitatea tinde să atingă valori mai mari. Și ne amintim că agresivitatea naște agresivitate. Ceea ce înseamnă că, atunci când, în trafic, întâlnim un comportament agresiv din partea altui participant, o parte dintre noi va reacționa tot cu agresivitate. Iar modul în care alegem să reacționăm în fața unei situații poate face diferența dintre a ajunge cu bine la destinație sau a fi implicat într-un accident. Cu alte cuvinte, nu putem să controlăm comportamentul unei persoane agresive, dar putem controla modul în care reacționăm, pentru a ne menține într-o zonă de siguranță.

Observarea propriilor reacții la stres

În definitiv, nici nu contează că te afli în oraș, blocat în trafic, că traversezi o trecere de pietoni, mergi pe bicicletă sau ești pe drum către o destinație de vacanță, neprevăzutul se poate întâmpla oriunde. Îți este greu să-ți amintești ultima dată când erai în trafic, circulând calm și văzându-ți de drum, când, brusc, cineva a trecut pe lângă tine și “ți-a tăiat fața”? Îți mai amintești cum ai reacționat? Ce ai gândit? Cum te-ai comportat? De obicei, prima reacție, bruscă, este de a tresări, ești uimit, inima îți bate mai repede, iei o gură de aer și apoi îți ții respirația, ești atent, te uiți în jur. Apoi, furia începe să te inunde: “Ăla, cu mașina lui, ce inconștient, ar fi putut să mă lovească, ar fi putut să producă un accident, putea să mă omoare, nesimțitul! Cum să mor din caza lui?!”. 

Ceea ce se întâmplă în aceste moment de furie intensă se datorează unui proces complex, activat de emoțiile negative puternice. Dacă v-ați întrebat vreodată de ce reacționați atât de puternic în fața unei nedreptăți în trafic, răspunsul este că, atunci când experimentăm emoții puternice, în special negative, nu trăim doar emoția din momentul prezent, ci reactivăm experiențe și amintiri legate de emoțiile negative pe care le-am trăit în trecut. 

O discuție onestă cu noi înșine

De câte ori în viață ai fost neluat în seamă, criticat, umilit, disprețuit, întrerupt de cineva? Nu doar în trafic, ci și la locul de muncă: poate ai fost discreditat sau te-ai simțit compromis, ți-au luat-o alții înainte atunci când a fost vorba de o promovare, de mărirea salariului, de aprecierea sau dragostea celorlalți? 

Poate chiar cineva care nu era mai inteligent decât tine, care nu era mai bine pregătit, mai bun sau mai valoros decât tine, ci doar mai tupeist, mai nesocotit, mai înfipt, mai obraznic, mai nepăsător la drepturile și meritele celorlalți, astfel că a obținut ceea ce ți se cuvenea ție de drept. Dintr-o dată, se activează spiritul tău de justițiar: “Lasă că-i arăt eu lui!! Cine se crede!?”. Ceea ce se întâmplă în acel moment este că nu reacționezi doar la acea întâmplare, este vorba de ceva mai mult decât de cineva care ți-a tăiat calea în trafic: îți amintești de toate aceste experiențe trecute care, aparent, n-au mare legătură cu ceea ce se întâmplă. Însă, pe interior, activarea amintirilor și a trăirilor trecute a declanșat un proces care ne face să ne simțim  atât de dărâmați, de frânți, de răniți, încât este dificil să ne mai ignorăm, să ne detașăm și să realizăm că acel șofer este un nesimțit, ne este greu să trecem calm și relaxat peste această întâmplare. Procesul interior a declanșat mișcări în sistemul limbic, adânc în creier, a inundat creierul cu neurotransmițători, a activat amintiri și emoții până când acestea au inundat momentul prezent. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.

Lanțul lung și greu al amintirilor


Când experimentăm o emoție puternică, se activează un lanț al amintirilor și retrăim, la nesfârșit, acele emoții negative, în toate contextele în care ele au apărut. În cazul persoanelor echilibrate, acesta este momentul când intervine adaptarea, când se revine în “aici și acum”: suntem destul de detașați cât să observăm emoția “Ah, ce furios sunt!”, să o acceptăm “Din cauza unui ins impulsiv, neatent și ignorant” și să înțelegem că furia pe care o resimțim pe bună dreptate, în situația dată, este accentuată de emoții puternic activate pe interior. Putem, astfel, să acceptăm modul în care ne simțim și să adaptăm reacția exclusiv contextului. Ușor, ușor, furia va scădea în intensitate, împiedicând astfel reacții comportamentale impulsive și periculoase. 

Și cu toate că “mie nu mi se poate întâmpla” este cea mai răspândită credință a conducătorilor auto, poate ajută să ne amintim de următoarele atunci când ne aflăm pe drum:

  1. Fii atent și ia-ți măsuri de precauție (și echipamente de protecție), păstrează distanța, adaptează viteza condițiilor de deplasare, programează-ți deplasarea și pleacă mai din timp. Amintește-ți că, paradoxal, cu cât ești mai pregătit, cu atât crește riscul de accident, deoarece apare tendința de supra-evaluare a abilităților, ceea ce duce la scăderea atenției (80% dintre conducători auto se auto-evaluează cu abilități peste medie, ceea ce este statistic improbabil, dacă facem o corelare cu numărul crescut de accidente rutiere).  
  2. Detașează-te, nu are legătură cu tine! Cel care ți-a tăiat calea, te-a șicanat în trafic, nu ți-a acordat prioritate n-a făcut-o în relație cu tine. N-a plecat de dimineață cu intenția de a-ți strica ziua, nu și-a propus să te enerveze la prima oră, nu ține morțiș să te calce pe nervi. Este doar un ins neadaptat care va activa emoții puternice în tine doar dacă tu îi permiți asta.
  3. Alege să te concentrezi pe lucrurile bune, pe muzică, pe gândurile tale, planuri, amintiri frumoase, discuții cu cei dragi sau cu cei din mașină, bucură-te de drum/călătorie. Amintește-ți ce relaxat erai înainte de această întâmplare și alege să te concentrezi pe aici și acum și să te bucuri în continuare de călătorie.
  4. Respiră! Respiră adânc, concentrează-te pe tine și corpul tău, pe emoția care se domolește încet, pe starea de calm care urmează.  

Specialiștii afirmă că 95% din accidentele rutiere sunt cauzate de erori umane. Privind afirmația din alt unghi, putem considera că 95% dintre accidentele rutiere pot fi prevenite. Ajută, uneori, să ne amintim că nu suntem niciodată singuri în trafic: pe lângă alți participanți la trafic pe care-i putem răni, purtăm mereu cu noi experiențele, amintirile, atitudinile și emoțiile noastre, îi purtăm cu noi pe ceilalți care ne-au nedreptățim. Putem alege, constant, să nu ne rănim, să ne protejăm, să avem grijă de noi, să fim responsabili și în siguranță.

Citește și:

Dinamica psihologică victimă-agresor în trafic

De ce trebuie să faci o pauză și să te gândești înainte să reacționezi

Author(s)

  • Mădălina Stoenescu

    psiholog clinician şi psihoterapeut

    Mădălina Stoenescu este psiholog clinician şi psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală, cu competenţe în hipnoterapie. A participat la programe de voluntariat și este facilitator Sandwork Expresiv. Parcursul de aproape zece ani în domeniul psihologiei i-a dat ocazia, în primul rând, să se descopere. Cele mai importante lucruri pe care le-a învăţat sunt ce înseamnă să-ţi pese cu adevărat de tine şi de celălalt şi cât de dificil este să ne găsim curajul şi convingerea că merităm să ne fie bine. Crede că înţelegerea diversităţii, încrederea, empatia şi un pic de umor sunt atribute necesare pentru explorarea aspectelor dificile şi înţelegerea proceselor, conflictelor interioare, sentimentelor şi comportamentului fiecărui client în parte.