În următoarele 5 minute vei afla:
– De ce să cumperi cât mai puține produse ambalate.
– Ce înseamnă, de fapt, conținut caloric ridicat.
Într-o societate care funcționează în ritm alert, cumpărăturile noastre se transformă în adevărate curse contra-cronometru printre rafturile cu alimente. Așa că voi începe cu începutul. În primul rând, adaugă la timpul dedicat aprovizionării câteva minute în plus și obișnuiește-te să citești etichetele produselor. Chiar nu este suficient să privești, pur și simplu, ambalajul frumos colorat. Iar să citești eticheta nu înseamnă să citești titlul și atât. În ziua de astăzi, ambalajele sunt gândite strategic, ca instrumente de marketing. Avem în fața ochilor o mare de ambalaje în culori optimiste, din materiale de bună calitate și, evident, toate ne duc cu gândul la momente plăcute, la bucătăria bunicilor sau la grădina lor. Toate ne creează senzația că au fost făcute în tihnă, din ingrediente de cea mai bună calitate, în ateliere artizanale, special pentru noi.
Ar fi minunat să fie așa, însă nu strică să facem și propriile verificări. Cele mai frecvente motive pe care le aud de la oamenii cu care lucrez, atunci când vine vorba de (ne)citit etichete, sunt:
1. Nu se pricep să citească pentru că nu deslușesc toată chimia de pe etichetă;
2. Nu au mereu timp de așa ceva.
Într-adevăr, dacă vrei să-ți faci cumpărăturile în 15 minute, n-ai timp de citit scrisul mărunt de pe etichete și nici de comparații între produse aparent similare. Însă odată ce deprinzi câteva noțiuni elementare, îți va fi foarte ușor să faci acest pas (și nu, nu este nevoie să-ți dai masteratul în chimie!).
Iată ce informații de bază de pe eticheta produselor ne sunt de ajutor:
1. Termenul de valabilitate
Trebuie să gândim practic atunci când cumpărăm un produs. Aveți în vedere ce urmează să faceți cu produsul respectiv: când și cum îl veți consuma, pe parcursul zilelor următoare. Stabiliți dacă este un produs pentru micul dejun, pentru o masă principală sau dacă este vorba despre o gustare. Indiferent de materia primă dintr-un produs, cel mai rău pentru tine ar fi să-l mănânci expirat. În concluzie, să cunoști data de expirare te ajută să cumperi cantitatea corectă din produsul respectiv și să diminuezi risipa alimentară.
2. Lista de ingrediente din care este făcut produsul respectiv
Nu trebuie să te pricepi la modul de fabricație al tuturor produselor, ci să-ți folosești intuiția și să folosești câteva noțiuni de bază pe care, cu siguranță, deja le deții. Dacă vrei să cumperi, de exemplu, o pâine de secară, pe lista de ingrediente ar trebui să se situeze făina de secară și nu cea de grâu (caz în care avem o pâine CU făină de secară, nu o pâine DE secară). Dacă vrei să cumperi o ciocolată, primul ingredient ar trebuie să fie masa de cacao și nu zahărul. Dacă vrei să cumperi un pateu de origine animală, primul ingredient ar trebui să fie ficatul, nu apa sau amidonul. Primele ingrediente din listă sunt cele care au fost folosite în cantitatea cea mai mare. Ele dau, practic, calitatea prodului respectiv, dar și principiile nutritive. Sigur că în situația în care produsul este deja ambalat, cumpărat din supermarket, ne asumăm că nu urmează să mâncăm cele mai puțin procesate produse. Pe lista de ingrediente se vor situa, fără dubii, și câțiva conservanți/coloranți/potențatori de aromă. Ce putem face noi este să limităm aportul acestora în alimentația noastră. Și una este ca pe etichetă să se regăsească două, trei ingrediente cu nume ciudate, pe care nu le putem identifica, alta este să avem în fața ochilor o înșiruire de substanțe ciudate de două, trei rânduri.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
3. Numărul de porții de consum
Vom găsi această informație pe aproape toate produsele din comerț, însă puțină lume o ia în considerare. Dacă vom cumpără un pachet de biscuiți, de exemplu, o să vedem că porția pe care e recomandabil să o mâncăm este de doi, trei biscuiți. În felul acesta, ne asigurăm că avem o alimentație diversificată. De ce? E foarte simplu: atunci când poți mânca doar o cantitate mică dintr-un produs, ești obligat să suplimentezi cu alt produs meniul zilnic. În același timp, te asiguri că nu exagerezi cu caloriile.
4. Conținutul de kilocalorii pe 100 de grame
Suntem bombardați pe toate canalele media cu vești în ceea ce privește nocivitatea zahărului, dar uităm că, de fapt, cele mai multe calorii din farfurie ni le livrează grăsimile. Tindem să punem în coșul de cumpărături un produs pe a cărui etichetă nu apare înscris zahărul și avem pretenții de la acel produs să nu ne îngrașe. Ei bine, lucrurile nu stau chiar atât de simplu. Tocmai pentru că ne poate fi greu să descifrăm categoriile de macronutrienți, luați că punct de reper conținutul de kcal per 100 grame.
Conținut redus înseamnă valori sub 100 kcal/100 grame.
Conținut mediu înseamnă între 100-300 100kcal/100 grame.
Conținut ridicat înseamnă peste 300kcal/100 grame.
Din prima categorie fac parte legumele și fructele, iaurturile fără smântână adăugată. Din categoria de mijloc: pâinea, năutul/lintea/fasolea, carnea de pasăre, mușchiul de porc și vită, peștele și fructele de mare, brânzeturile proaspete. Din ultima categorie fac parte produse ce conțin cantități mari de grăsimi: produsele de patiserie, carnea grasă, nucile și semințele, brânzeturile maturate, untul, uleiurile.
5. Tipul de grăsimi conținute de produsul respectiv
Există două categorii de grăsimi: cele saturate (de proveniență animală) și cele nesaturate (de proveniență vegetală). Sigur că a doua categorie este considerată sănătoasă, în detrimentul primei categorii. Asta nu înseamnă, însă, că numărul de calorii este mai redus ci se leagă strict de modul cum afectează această grăsime nivelul de colesterol din corp. Vom regăsi cantități mari de grăsimi saturate în carnea grasă, în untură, în brânzeturile maturate, în gălbenușul de ou și în produse ce au că materii prime principale aceste ingrediente.
În cele din urmă, iată câteva sfaturi în ceea ce privește cumpărăturile din supermarket:
- Nu intrați în supermarket fără o lista de cumpărături. Cumpărați întotdeauna cu un scop, știind când veți consumă produsul respectiv.
- Nu mergeți la cumpărături înainte de a mânca. Veți cumpăra mult și fără rost, ceea ce înseamnă fie risipă alimentară, fie prea multă mâncare consumată.
- Încercați să vă ghidați după acest principiu: cea mai mare pondere a cumpărăturilor voastre trebuie să nu fie reprezentată de produse ambalate, ci de materii prime din care să vă preparați singuri mâncarea.
- Cumpărați produse sezoniere, specifice anotimpului în care ne aflăm și, pe cât posibil, de origine locală.
- Nu cumpărați cantități mari și nu faceți stocuri.
- Nu încercați prea multe produse noi deodată. Odată ajunși acasă, entuziasmul schimbării probabil că nu va mai fi la fel de mare ca în magazin și veți ajunge să cheltuiți sume mari de bani pe produse pe care le veți arunca, în cele din urmă.