În următoarele 4 minute vei afla:

– Ce zonă a creierului e afectată de supărare.
– Care poate fi efectul unei “doze” de mindfulness.


Dacă ai trecut printr‑un eșec important, urmează sfatul înțelept pe care psihologul Martin Seligman îl oferă în articolul din HBR, Building Resilience. Vorbește cu tine. Oferă‑ți o intervenție cognitivă și împotrivește‑te gândirii defetiste printr‑o atitudine optimistă. Înfruntă gândirea pesimistă și înlocuiește‑o cu o perspectivă pozitivă.

Din fericire, în viață avem de‑a face rar cu eșecuri majore.

Dar ce facem când trebuie să ne revenim după necazuri frecvente și deranjante, după regrese și supărări agasante care sunt o adevărată rutină în viața oricărui lider? Rezistența este, din nou, răspunsul – dar cu un tip diferit. Trebuie să‑ți reantrenezi creierul.

Creierul are un mecanism foarte diferit de a‑și reveni după șuvoiul obositor al grijilor zilnice. Și, cu un pic de efort, poți să‑i îmbunătățești capacitatea de a‑și reveni după perioadele mai puțin fericite ale vieții.

De fiecare dată când ne supărăm atât de tare încât spunem sau facem ceva ce regretăm mai târziu (și cine nu trece prin asta din când în când?), este un semn clar că amigdala cerebrală – radarul cu care este dotat creierul, care depistează pericolele și declanșează răspunsurile de tip luptă‑sau‑fugi – a subminat principalii centri ai creierului din cortexul prefrontal. Cheia neuronală a rezistenței constă în cât de repede ne revenim din această stare.

Circuitele care ne aduc înapoi la energia și la atenția pe care o aveam înainte să fim deturnați de acțiunea amigdalei cerebrale se concentrează în partea stângă a zonei noastre prefrontale, spune Richard Davidson, cercetător în neuroștiințe de la University of Wisconsin. El a mai descoperit și că, atunci când suntem foarte supărați, o activitate crescută apare în partea dreaptă a zonei prefrontale. Fiecare dintre noi are un nivel specific de activitate cerebrală stânga/dreapta care poate prefigura gama stărilor noastre zilnice – dacă înclinăm spre dreapta, vom înfrunta mai multe neplăceri; dacă înclinăm spre stânga, ne vom reveni mai repede din tot felul de neplăceri.

Pentru a cerceta aceste descoperiri în mediul profesional, Davidson a făcut echipă cu CEO‑ul unei companii tinere din domeniul biotech, care lucrează într‑o stare continuă de presiune, și cu expertul în meditație Jon Kabat‑Zinn, de la University of Massachusetts Medical School. Kabat‑Zinn i‑a instruit pe angajați cu privire la mindfulness, printr‑o metodă de antrenare a atenției care învață creierul să înregistreze orice se întâmplă în momentul prezent cu atenție completă – dar fără să reacționeze.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Instrucțiunile erau simple: 

1. Găsește un loc liniștit, retras, unde poți sta fără să fii distras, pentru câteva minute. De exemplu, închide ușa biroului și soneria telefonului.

2. Așază‑te confortabil, cu spatele drept, dar relaxat.

3. Concentrează‑ți capacitățile de conștientizare asupra respirației, păstrând atenția asupra senzațiilor din inspirație și expirație, apoi reia la următoarea respirație același proces.

4. Nu analiza în vreun fel respirația și nu încerca s‑o schimbi.

5. Vizualizează tot ce îți vine în minte: gânduri, sunete, orice. Lasă‑le să dispară și întoarce‑ți atenția asupra respirației.

După opt săptămâni, cu o medie de 30 de minute pe zi de practicare a mindfulness-ului, angajații au schimbat proporția de la înclinația spre dreapta stresată spre stânga cea rezistentă. Mai mult, au declarat că și‑au reamintit ce anume le place în ceea ce fac: au intrat în contact cu ceea ce le oferise energie la început.

Pentru a beneficia întru totul de mindfulness, un exercițiu zilnic de 20 până la 30 de minute funcționează cel mai bine. Imaginează‑ți‑l ca pe o rutină zilnică de exerciții mentale. Poate fi foarte util să urmezi anumite instrucțiuni, însă cheia succesului constă în a face loc acestor exerciții în programul tău, în fiecare zi. (Există chiar și instrucțiuni despre cum putem folosi o călătorie lungă cu mașina pentru o sesiune de exerciții.)

Mindfulness-ul a început să capete tot mai multă credibilitate chiar și printre directorii conservatori. Există centre în care antrenamentul mindfulness-ului a fost conceput special pentru oameni de afaceri, de la stațiuni precum Miraval Resort, în Arizona, la programele de leadership bazate pe concentrare activă de la University of Massachusetts Medical School. Google University pune deja de ani buni la dispoziția angajaților săi un curs despre mindfulness.

Vei descoperi beneficiile procesului de antrenare a circuitelor creierului prin învățarea mindfulness-ului? La nivelul managerilor de top, efectele stresului pot fi subtile. Colegii mei, Richard Boyatzis și Annie McKee, sugerează că stabilirea în mare a unui diagnostic de stres legat de leadership începe cu întrebarea: am o senzație difuză de neliniște, de apăsare, sau sentimentul că viața nu e minunată (un standard mai înalt decât „suficient de bună“)? O doză de mindfulness s‑ar putea să‑ți calmeze mintea.

Articolul conține fragmente din cartea Inteligența emoțională. Mindfulness de Daniel Goleman, volum apărut la Editura Litera în 2019.

Citește și:

Dacă înțelegi eșecul, îl poți folosi în favoarea ta

Cum ne afectează goana după performanță și perfecționism