În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce te pot epuiza interacțiunile sociale.
– Ce efect are singurătatea asupra creierului tău.


Singurătatea este o emoție umană universală complexă, o experiență unică pentru fiecare om în parte, dar, în secolul XXI, a devenit și o problemă de sănătate publică. Pe măsură ce durata de viață a populației continuă să se extindă, mulți oameni în vârstă sunt singuri, însă nu e doar o provocare cu care se confruntă vârsta a treia. Tehnologia și aplicațiile descurajează și amână interacțiunile sociale propriu-zise, iar pandemia prin care trecem pe când scriu aceste rânduri ne-a izolat atât de mult, încât mulți dintre noi am început să ne obișnuim să fim singuri și să nu căutăm companie.

Ce e singurătatea?

În timp ce definițiile obișnuite ale singurătății o descriu ca o stare de solitudine sau de a fi singur, singurătatea este definită de cercetători ca fiind o stare de spirit și face ca oamenii să se simtă goi, lipsiți de scop și nedoriți. Persoanele singure tânjesc adesea la contact uman, însă starea lor de spirit face mai dificilă formarea conexiunilor cu alte persoane. Pentru că singurătatea nu este despre a avea sau nu oameni în jurul tău, ci se referă la lipsa unor interacțiuni emoționale profunde, cu substanță. De exemplu, un boboc de facultate s-ar putea simți singur, în ciuda faptului că este înconjurat de colegii de cameră, sau un soldat la începutul carierei sale militare s-ar putea simți singur după ce a fost trimis într-o țară străină, în ciuda faptului că e înconjurat constant de alți membri ai armatei, exact în același mod cum se poate simți un om, în izolare, în timpul pandemiei.

Factorii care contribuie la singurătate includ multiple variabile, precum izolarea fizică, mutarea într-o localitate nouă, divorțul, pierderea unei persoane importante sau o afecțiune mintală, precum depresia sau stima de sine scăzută. Oamenii care n-au încredere în ei înșiși cred adesea că nu sunt demni de atenția celor din jur, ceea ce poate duce la izolare și singurătate cronică. Singurătatea cronică e asociată și cu rețelele sociale mici, problemele de sănătate și cu interacțiunile sociale de slabă calitate. Pe de altă parte, cercetătorii au descoperit că un nivel scăzut de singurătate este asociat cu căsătoria, veniturile mai mari și cu un nivel ridicat de educație.

Simptomele singurătății, o emoție contagioasă

Într-un studiu realizat pe parcursul a 10 ani, cercetătorii au examinat modul de răspândire a singurătății în rețelele sociale, iar rezultatele au indicat că persoanele apropiate de cineva care se confruntă cu singurătatea au fost cu 52% mai predispuse ca în timp să se simtă și să devină și ele singure. Simptomele și semnele cronice de singurătate pot varia în funcție de vârstă, stil de viață etc, însă dacă te confrunți în mod constant cu următoarele situații, este posibil să suferi de singurătate cronică:

• Incapacitatea de a te conecta cu ceilalți la un nivel mai profund, mai intim. Poate că ai în jurul tău membri ai familiei, prieteni sau colegi, dar implicarea în relația cu ei are loc la un nivel superficial. Interacțiunea nu este autentică, drept urmare, nu este împlinită nevoie de conexiune.

• Ai prieteni, dar îi consideri cunoștințe contextuale și simți că nu poți găsi pe cineva care să te înțeleagă.

• Te confrunți cu o senzație copleșitoare de izolare, indeferent unde ai fi sau cu cine (poți fi la o petrecere, înconjurat de zeci de oameni și, totuși, să te simți izolat). La locul de muncă, s-ar putea să te simți înstrăinat și singur.

• Nu ai încredere în tine. Simți că nu ești și nu faci suficient? Aceste sentimente – pe termen lung – sunt un alt posibil simptom al singurătății cronice.

• Când încerci să te conectezi cu alte persoane, nu te simți văzut sau auzit.

• Interacțiunile sociale te epuizează. Dacă te confrunți cu singurătatea cronică, încercarea de a te implica social alături de cei din jur te extenuează.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Cum afectează singurătatea sănătatea fizică și mentală

Un studiu publicat în Journal of Personality and Social Psychology a arătat că adulții care se simt singuri fac mai puțină mișcare decât cei care nu sunt singuri, dieta lor este mai bogată în grăsimi, somnul lor este mai puțin eficient și raportează mai multă oboseală în timpul zilei. Singurătatea perturbă, de asemenea, și reglarea proceselor celulare, predispunând la îmbătrânire prematură. Însă efectele nu se rezumă doar la un stil de viață mai dezordonat, ci au ramificații mult mai profunde. „Singurătatea este o epidemie. Suntem mai conectați ca niciodată, dar cu toate astea, mulți oameni se confruntă cu singurătatea extremă, care are un impact surprinzător, atât asupra sănătății mintale, cât și a celei fizice”, explică cercetătorul Amy Sullivan, care a realizat un studiu despre singurătate.

Sentimentul de singurătate, pe termen lung, crește nivelul de cortizol din organism (hormonal stresului), iar nivelurile ridicate de cortizol pot duce la inflamații, creștere în greutate, rezistență la insulină, probleme de concentrare și multe altele. Dacă sunt lăsate necontrolate, aceste simptome cronice de singurătate pot prezenta un risc mai mare pentru probleme medicale și emoționale mai grave, precum:

  • Depresie;
  • Tulburări de somn;
  • Diabet de tip 2;
  • Afecțiuni ale inimii;
  • Tensiune arterială crescută;
  • Probleme de sănătate mentală;
  • Consumul de substanțe.

Însă singurătatea cronică afectează inclusiv sănătatea creierului. Unele studii sugerează chiar că poate exista o legătură între singurătate și un risc crescut pentru dezvoltarea demenței și a sindromului Alzheimer. Izolarea socială poate reduce, de asemenea, și abilitățile cognitive, cum ar fi capacitatea de concentrare, de a lua decizii, de a rezolva probleme, și, în cele din urmă, poate duce la depresie.

Cum poți preveni efectele singurătății

Singurătatea poate fi depășită, dar poate cere un efort conștient din partea ta pentru a face o schimbare. Pe termen lung, această schimbare te poate face mai fericit și mai sănătos.

Iată câteva modalități de prevenire a singurătății:

• Adoptă o atitudine pozitivă. Oamenii singuri se așteaptă adesea la respingere, așa că starea lor de spirit e afectată de gânduri negative. Încearcă să privești lumea printr-un filtru pozitiv.

• Concentrează-te pe dezvoltarea unor relații de calitate. Caută persoane care-ți împărtășesc pasiunile, interesele și valorile.

• Mergi la terapie. Dacă nu ești interesat de interacțiuni sociale, e posibil să nu fii pregătit sau apt pentru ele, dar asta nu înseamnă că ești imun la efectele negative ale singurătății. Un terapeut te poate ajuta să-ți găsești calea și să-ți vindeci rănile.

Citește și:

Cum să eviți depresia cauzată de singurătate

Cum să fim fericiți în perioadele de singurătate

Author(s)

  • Lavinia Gogu

    editorialist

    Thrive Global România

    Lavinia Gogu este jurnalist, iar de-a lungul carierei a scris despre sănătate, nutriție, wellness, fitness, psihologie, spa, travel, skincare, beauty și lifestyle. A lucrat pentru mai multe publicații, precum revista ELLE sau eva.ro, dar o poți găsi și pe pe blogul personal, www.laviniagogu.ro. Lavinia s-a alăturat echipei Thrive Global România, având rolul de editorialist.