În următoarele 7 minute vei afla:
– Cum poate fi evitată instalarea dependenței de ecrane la copii cu vârste mici.
– De ce trebuie să petreci tu însuți mai puțin timp în fața ecranelor și să citești de față cu copilul tău.
Unii dintre voi poate își amintesc ce însemna timpul petrecut în fața ecranului atunci când eram noi mici, în acea eră simplistă a anilor de odinioară. În primul rând, termenul de screen time (timp petrecut în fața ecranului) nici nu exista, pentru că nu prea erau multe tipuri de ecrane, ca să poți face o diferențiere între ele; aveam la dispoziție, practic, un singur ecranacea cutie mare, așezată de obicei în living.
Timpul în fața ecranului însemna, astfel, Păpușile Muppets, desenele produse de Disney și, dacă eram norocoși, șansa de a-i vedea pe Tom și Jerry atacându-se și necăjindu-se reciproc, în zilele de duminică.
Ah, cât de mult s-au schimbat lucrurile! Filmele și programele de televiziune au devenit tot mai la îndemână: au apărut casetele video, DVD-urile, iar acum putem descărca filmele care ne interesează sau chiar putem să le vedem direct pe televizorul, telefonul sau tableta fiecăruia dintre noi. Companiile de cablu și transmisiunile prin satelit ne-au ajutat să avem la dispoziție 300 de canale în loc de 3.
Jocurile video au evoluat de la un simplu „pong” la lumi spectaculoase din punct de vedere vizual, unele în care chiar te pierzi, cu misiuni complicate care pot fi duse la bun sfârșit de către jucători aflați în colțuri diferite ale lumii. Toate dispozitivele de acum ne încap în palmă și le putem accesa de oriunde, oricând. Fericirea supremă, nu-i așa? Nu chiar. După multe ore de practică clinică pot să vă spun, cu multă convingere, că această dezbatere asupra timpului petrecut în fața ecranului este principalul motiv de conflict între părinți și copiii de orice vârstă. Și nici măcar nu mă mai mir că așa se întâmplă lucrurile. Să vezi un țânc cum stă uimit în fața unui iPad într-o zi însorită sau că reconstruiește o scenă virtuală, cu o sabie ațintită asupra surorii lui mai mici, pentru că așa a văzut în Lego Star Wars… sunt scene care fac inima oricărui părinte să bată cu mai multă putere.
Majoritatea părinților sunt îngrijorați, și văd acest timp petrecut în fața ecranelor ca pe o amenințare de dimensiuni apocaliptice pentru generația actuală.
Într-un articol recent din The Atlantic, psihologul Jean Twenge titra: „Oare smartphone-urile au distrus o generație?”. Și răspunsul este da, dacă aruncăm o privire la câteva date statistice, iar concluzia este că smartphone-urile au adus tinerii „pe culmile cele mai rele crize de sănătate mintală din ultimele decenii”. Un fragment extrem de vizionat din emisiunea 60 Minutes din decembrie 2018 a ridicat, de asemenea, câteva întrebări și a exprimat o serie de îngrijorări asupra modurilor în care expunerea îndelungată la ecrane poate avea efecte negative asupra dezvoltării creierului uman.
Cu toate acesta, alții văd utilizarea acestor noi medii fie ca un lucru care nu trebuie luat atât de în serios, fie ca o nouă realitate digitală pe care părinții chiar ar trebui să o propună copiilor și să-i încurajeze să o adopte cât mai repede cu putință. Oare ecranele chiar îi fac să-și piardă atenția, îi ajută pe copii să citească sau îi fac pe cei mici să devină iritabili și agresivi?
Contează, într-adevăr, durata pe care o petreci în fața ecranelor? Contează la ce te uiți? Care dintre copii vor fi mai repede afectați de aceste lucruri? Toate aceste întrebări, dar și multe altele, vor fi ridicate în cadrul acestui capitol care analizează efectele de comportament și cele cognitive pe care efectele expunerii la ecrane le au în perioada de dezvoltare a unei persoane. Prin urmare, dacă tot vei fi forțat să te lupți cu această problemă următorii 15 ani sau chiar mai mult, cel puțin ai putea să fii înarmat cu cât mai multe informații posibile.
Câteva sugestii practice
Să încerci să limitezi (sau să moderezi) timpul pe care un copil îl petrece în fața ecranului este o acțiune provocatoare, dar nu lipsită de satisfacții. Așadar, poate că merită să spui mai mult decât: „Mult succes cu asta!”. Nu uita și partea bună: cu cât începi mai devreme să impui aceste limite, cu atât copilul tău va fi mai pregătit să le respecte și să le accepte ca parte a vieții lui. Poate că o să mai existe niște piedici la început, iar regulile nu vor fi primite cu bucurie, însă obstacolele vor fi cu siguranță mai mici decât acelea pe care le-ai întâmpina dacă ai aștepta să discuți cu copilul tău atunci când ajunge la vârsta adolescenței. Ca să pui lucrurile în mișcare, iată câteva trucuri practice.
Trucuri să limitezi timpul petrecut de copii în fața ecranului:
- Participă, împreună cu ei, la activități care nu implică un ecran.
- Folosește tehnologia care te ajută să limitezi timpul în fața ecranului și conținutul vizionat.
- Învață-l pe copilul tău că trebuie să-și câștige acest timp petrecut în fața ecranului făcând activități mult mai sănătoase.
- Uită-te împreună cu el, pe cât posibil.
- Arată flexibilitate în utilizarea acelor tehnologii valoroase din punct de vedere educațional.
- Vezi această utilizare a tehnologiei ca pe orice altă aptitudine: trebuie învățată și explicată și celor mici.
- Oferă-i tu un exemplu de folosire inteligentă a timpului petrecut în fața ecranului.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Să spui „ieși afară” nu este suficient.
Ca să schimbi un comportament bazat pe timp petrecut în fața ecranului, implicarea părinților este necesară. Ține minte că unii copii n-au învățat, cu adevărat, să-și umple timpul fără a apela la ecrane; așadar, părinții au probabil nevoie de ajutor să vină cu niște alternative și să facă anumite activități împreună cu ei, cel puțin la început. Frații pot ajuta aici, mai ales dacă timpul „fără ecrane” este stabilit în același timp pentru toată lumea.
Luptă cu aceleași arme.
Și prin asta înțeleg să folosești tehnologia atașată fiecărui dispozitiv pentru a pune limite rezonabile de utilizare și filtre în ceea ce privește conținutul. Există o mulțime de produse care te ajută; costă, e adevărat, și îți va lua niște timp să înveți să le programezi, însă vor fi extrem de utile – mai ales atunci când o să ai, la final, o mașinărie care le va spune celor mici că timpul lor în fața ecranului s-a terminat, în loc s-o faci tu (pentru a patra oară!).
Trebuie să își câștige acest drept.
Fascinația pe care dispozitivele electronice o exercită asupra copiilor poate fi transformată într-un avantaj și folosită ca un factor de motivare. Dacă cel mic opune rezistență să se joace afară, îi poți propune ca la 30 de minute de activități în aer liber să poată urmări 30 de minute din show-ul său favorit. Poți stabili și alte proporții. Ai grijă, aceste tehnici probabil că funcționează cel mai bine în cazul activităților pentru care copilul tău nu are deja un interes în mod natural. Motivul: introducerea unui factor motivant exterior poate să îndepărteze motivațiile intrinsece pe care copilul le are deja pentru a face acea activitate. Dacă celui mic îi place să citească, spre exemplu, să îi oferi timp în fața ecranului la schimb cu lectura poate să nu pară foarte tentant.
Uită-te împreună cu el.
Mai ales atunci când conținutul este cel pus în discuție, este foarte important ca părinții să știe cât mai bine ce anume vede copilul. Atunci când te uiți la diverse show-uri sau te joci împreună cu ei, vei avea șansa să interacționezi și să discuți despre lucrurile pe care le văd pe ecran. În plus, când au astfel de experiențe împreună cu cei mici, părinții învață despre preferințele și gusturile copilului, astfel încât își pot face o idee mai clară dacă media îi afectează sau nu. Știu, știu, într-o primă fază vei avea impresia că pierzi timp esențial, însă nu-ți face griji: cel mic va fi în stare să revadă de 100 de ori același clip dacă tu ai nevoie de timp să rezolvi cu e-mail-urile urgente.
Arată flexibilitate în utilizarea acelor tehnologii valoroase din punct de vedere educațional.
Adu-ți aminte că nu tot timpul petrecut în fața ecranului are aceeași valoare. Așadar, atunci când cel mic plânge după o tabletă, spune-i da, însă insistă să se uite la programe valoroase din punct de vedere educațional; îndreaptă-l către show-uri ca Sesame Street sau către conținut care îl va ajuta să își dezvolte anumite abilități. Atunci când micuțul de 6 ani începe să se revolte împotriva limitărilor de timp petrecut în fața ecranului, poți să descarci o aplicație și să-i arăți cum să joace șah, spunându-i că această activitate nu se va „pune” la timpul pe care îl are el alocat. Probabil că nu va fi următorul Bobby Fisher, însă va învăța să joace și îi va face și plăcere.
Oferă-i lecții.
Nu te aștepți ca cei mici să învețe singuri să joace baschet, așa că de ce i-ai lăsa să se descurce de unii singuri printre meandrele tehnologiei digitale, una care va reprezenta o parte importantă a vieții lor de acum încolo? Informează-te despre show-urile la care ar trebuie să se uite, despre jocurile și aplicațiile pe care le pot folosi, apoi explică-i copilului cum să folosească toate beneficiile tehnologiei și modurile în care aceasta îi poate îmbunătăți viața, fără să i-o acapareze.
Nu fi ipocrit!
Chiar și un copil de patru ani îți poate spune așa, pe bună dreptate, pentru că nu practici ceea ce predici. Să-i faci pe copii să fie mai interesați de o carte va fi mult mai ușor dacă te vor vedea pe tine că citești, că te bucuri și vorbești despre acea carte împreună cu ei. Ai grijă la timpul pe care-l petreci tu pe social media, mai ales atunci când interacționezi cu cei mici. Postările de pe Facebook vor fi acolo și mai târziu, crede-mă pe cuvânt.
Extras din Parenting Made Complicated: What Science Really Knows About the Greatest Debates of Early Childhood de David Rettew. Copyright © 2021 Oxford University Press. Toate drepturile rezervate.
Citește și:
17 sfaturi de la medicul pediatru pentru o vacanță de vară reușită
10 comportamente toxice ale părinților care determină copiii să devină adulți disfuncționali