În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce eșecurile ne ajută să devenim cea mai bună variantă a noastră.
– Cum te poate ajuta un eșec să-ți dezvolți creativitatea și să elaborezi strategii inovatoare. 


Am fost învățată, mereu, că trebuie să fiu de două ori mai bună ca să primesc măcar jumătate din ce au alții, însă m-am eliberat de constrângerile acestei lecții atunci când am găsit acel job care îmi permitea să și greșesc. 

În perioada mea de creștere și dezvoltare, am fost învățată că trebuie să fiu de două ori mai bună decât ceilalți ca să primesc măcar jumătate din ce aveau ei. Iată, așadar, momentul care a marcat începutul obsesiei mele pentru perfecționism. 

Această zicală, care se aude des între pereții caselor unde trăiesc minoritățile de culoare, m-a învățat două lucruri: primul, că trebuie să muncesc din greu, mai mult decât alții, și al doilea, că nu pot da greș. Pentru că voi fi mereu în vizor, ca femeie de culoare, și prin urmare va trebui să fac lucrurile în maniera cea mai corectă și, mai ales, să le fac bine. 

Iar acest lucru a devenit tot mai evident pe măsură ce am început să lucrez. Am simțit mereu că trebuie să ating obiectivele, că lucrurile trebuie făcute într-un anumit fel și că viziunea companiei trebuie urmată fără abatere. Am înțeles de ce este important să duci la bun sfârșit ceea ce ai de făcut. 

În calitate de profesionist în domeniul marketingului, să comunici informații greșite poate să-i facă pe cei din jur să rateze termene limită importante, să nu-ți atingi obiectivele la o campanie de strângere de fonduri sau să ai parte de o participare redusă la evenimente. În rolul de strateg de dezvoltare, să nu atingi obiectivele propuse pentru strângerea de fonduri înseamnă, automat, că unele programe importante în viața comunității sunt stopate; astfel, populația vulnerabilă nu va mai fi ajutată. În calitatea de student îndrumător, dosarele academice incomplete și lipsa resurselor pot însemna studii neterminate sau rate de înscriere mai mici. Toate aceste lucruri pot ridica probleme serioase, însă nici unul dintre ele nu este o chestiune de viață și de moarte. 

Dorința mea de a fi perfectă și încăpățânarea de a nu accepta eșecul în joburile anterioare au fost rețeta sigură pentru dezastru: un dezastru care m-a făcut să fiu anxioasă și stresată. Așa că, atunci când am început să lucrez într-un nou loc de muncă, am fost pur și simplu uimită de entuziasmul cu care supervizorul meu privea eșecul. 

În timpul interviului final, am fost întrebată ce cred eu despre eșec. Dacă vă luați după cele spuse mai sus, este clar că am răspuns cu onestitate: „Deși cred că uneori să dai greș e necesar, nu mi s-a permis vreodată asta la locul de muncă”. Intervievatorul a replicat imediat: „În acest departament noi prețuim eșecul. Ne dorim ca echipa noastră să dea greș astfel încât să găsească o nouă soluție. Ne dorim să eșueze astfel încât să poate învăța ce nu știe încă. Și, cel mai important, ne dorim ca echipa noastră să fie OK cu faptul că, uneori, poți avea parte de un eșec”.  

Înseamnă acest lucru că au așteptări mai mici? Nu. Pur și simplu înseamnă că le-a păsat mai mult să se dezvolte decât de perfecțiune. Am fost super-entuziasmată de posibilitatea de a lucra într-un loc în care eșecul nu era privit cu ochi răi, ci era chiar prețuit, însă habar n-aveam cât de provocator va fi s-o las mai ușor cu perfecționismul și frica de eșec, chiar într-un loc care-l acceptă. 

Mi-am preluat noul loc de muncă cu anxietatea încă păstrată de la vechiul job. Eram îngrijorată că n-o să fac lucrurile așa cum trebuie, stresată că o s-o dau în bară și m-am luptat îndelung cu sindromul impostorului. Șefa mea a continuat să-mi dea asigurări că pe ea nu o interesează dacă greșesc, e preocupată mai degrabă ca eu să nu carecumva să nu învăț nimic din acea greșală. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


„Dacă greșești și nu înveți nimic din asta, atunci o să avem o problemă”, mi-a spus. Și acesta e momentul când fraza aceasta mi-a intrat în minte. Eșecul nu e o destinație, nici măcar un punct final. E o lecție și o redirecționare. Indiferent dacă am vrut să accept acest lucru sau nu, am dat-o în bară de multe ori de-a lungul vieții mele. Am eșuat în relații de prietenie care, în cele din urmă, m-au făcut să mă apropii mai mult de mine. Un cont bancar greșit ales m-a învățat să economisesc așa cum trebuie. 

Relațiile nereușite m-au condus mai aproape de bărbatul visurilor mele. Experiențele greșelilor la locul de muncă m-au făcut să devin mai antrenată pentru a face față dificultăților și mediului de muncă toxic. Hărțuielile de tot felul mi-au adus aminte, cu grație, de ce pot și ce nu pot face așa cum trebuie. Toate eșecurile mele mi-au servit drept lecții ca să mă pregătească pentru ceva mai important. Toate aceste lecții m-au învățat ceva nou, m-au ajutat să-mi clarific așteptările și obiectivele. Toate m-au format. M-au învățat diferite moduri de a vedea aceeași problemă. M-au ajutat să identific mai multe soluții, apoi m-au învățat cum s-o aleg pe cea mai bună. M-au ghidat în direcția unei strategii. Și chiar m-au ajutat să-mi dau seama cum să trec peste momentele grele și peste piedici. 

Să ai un eșec nu e atât de rău, iar eu învăț asta în fiecare zi. Așadar, în loc să-ți fie frică de eșec, poate că e timpul să-l prețuiești. Poate că e momentul să recunoști că, la fel ca și succesul, și eșecul are scopul lui. Și poate că învățăm să folosim eșecurile ca un mod de a deveni cea mai bună variantă a noastră.

Atunci când șefa mea mi-a spus: „Noi prețuim eșecul aici”, mi-a permis să am spațiul necesar și libertatea pe care mi-am dorit-o mereu de la locul meu de muncă: unul în care încrederea și creativitatea sunt la loc de cinste, însă și unul în care succesul și eșecul sunt noțiuni de sine stătătoare, unul în care oamenii știu că lumea nu se sfârșește dacă ceva nu merge „perfect”. 

Acest loc de muncă este unul unde, în ciuda faptului că sunt o femeie afro-americană care trebuie să muncească de două ori mai mult decât ceilalți ca să aibă jumătate din ce au aceștia, îmi sunt permise același talent și aceleași încercări și eșecuri ca tuturor celorlalți. 

Citește și:

7 pași pentru a-ți reveni dintr-un eșec

9 lecții esențiale pe care trebuie să le înveți până la jumătatea vieții

Author(s)

  • Zoe Hunter

    scriitoare și life coach certificat la Dear Queens

    Zoe Hunter, scriitor și life coach certificat la Dear Queens (un brand care încurajează femeile să devină mai puternice). Zoe se folosește de poveștile și experiențele proprii pentru a le îndemna pe femei să-și recapete bunăstarea personală, spirituală și profesională. În plus, ajută femeile să-și redobândească încrederea în sine prin sesiuni de coaching unul-la-unul și acțiuni caritabile. O găsești pe Zoe și scrierile sale pe DEARQUEENS.com, Twitter @zDEARQUEENS.