În următoarele 6 minute vei afla:
– Cât de probabil este să fii vaccinat în viitorul apropiat.
– Ce implicare are Bill Gates în distribuția vaccinurilor anti-coronavirus.
În timp ce citești aceste rânduri, poate ești în carantină, poate aștepți cu groază rezultatul testului, gândindu-te la toți oamenii pe care e posibil să-i fi infectat… poate deja ai avut coronavirus fără să știi. Poate ești printre norocoșii care abia au început să audă de cazuri în cercul lor restrâns, sau poate te numeri printre cei care au pierdut pe cineva drag.
Cumva, de-a lungul acestui an, am trecut prin deja toate stările și am ajuns să ne obișnuim cu gândul că ne expunem la riscul de a ne infecta la fiecare pas. Iar, în București, vremurile când cumpăram provizii și tremuram ca varga citind știri despre primele cazuri din țară sunt amintiri care, acum, ne par de-a dreptul ridicole (deși noile restricții au determinat oamenii din orașele carantinate recent, spre exemplu Constanța sau Sibiu, să ia cu asalt supermarketurile).
Însă luna asta am experimentat cu toții un val de optimism, odată cu toate companiile care au anunțat că vaccinurile anti COVID-19, care sunt în ultima fază de testare, cu o eficacitate de peste 90%, sunt pe cale să fie aprobate. Am început să credem că, într-o zi, nu foarte departe de acum, vom putea din nou să călătorim, să socializăm, să mergem la festivaluri și să ne reluăm toată activitățile și obiceiurile normalului pe care îl cunoaștem.
Noua normalitate, presărată cu prudență, teamă și izolare ne frustrează, însă, dacă știm vreun lucru cu certitudine despre specia umană, este acela că ne adaptăm cu ușurință, din fericire. Pentru că, în pofida veștilor optimiste, se pare că vom mai trăi așa o vreme.
Cursa mondială a vaccinurilor
COVID-19, boala respiratorie extrem de contagioasă care a ucis peste 1,3 milioane de oameni în întreaga lume și care ne-a zdruncinat economia din temelii, a devenit obiectul de cercetare a sute de centre de cercetare care s-au dedicat descoperirii unui vaccin. Și acum, aproape la un an de la apariția noului coronavirus, miliarde de dolari au fost investiți în eforturi de cercetare și zeci de mii de voluntari au luat parte la studii la scară largă, în timp ce giganții farmaceutici se luptă să livreze, la viteză record, un vaccin eficient.
Deși în această clipă, în lume sunt mai multe de 89 de vaccinuri în dezvoltare, și 12 vaccinuri în teste, în ultima etapă, în această cursă, Rusia a mușcat puțin din cașcaval, anunțând eficacitatea vaccinului încă din faza a doua de testare (pe când toate companiile care au anunțat eficiența vaccinului lor au făcut-o după faza trei, înainte de aprobare). Însă, recent, au fost publicate rezultate conform cărora vaccinul Sputnik V, dezvoltat de Centrul Național de Cercetare pentru Epidemiologie și Microbiologie din Moscova, ar putea avea o eficiență 92%. Datele se bazează pe un studiu realizat pe 16.000 de voluntari cărora li s-a administrat vaccinul Sputnik V sau placebo.
Însă prima companie care a anunțat un vaccin în faza trei de cercetare, care ar putea preveni infectarea a 90% dintre persoanele vaccinate, a fost Pfizer,alături de BioNTech, pe baza unui studiu realizat pe 43.500 de subiecți. Ce știm despre acest vaccin e că trebuie stocat la -80 grade Celsius, iar acest lucru înseamnă că necesită o distribuție la rece, de la producători până în centrele medicale din zonele îndepărtate: o perspectivă dificilă pentru țările sărace, cu o populație rurală mare, care sunt frecvent afectate de valuri de căldură severe și de lipsa electricității. Dar pentru a ușura distribuția, Pfizer-BioNTech au anunțat că vor furniza recipiente cu „pachete de gheață uscată”, care pot menține o temperatură de -70C până la 10 zile. Iar Uniunea Europeană a declarat achiziția a 300 de milioane de doze din acest vaccin.
Apoi a urmat anunțul senzațional făcut de Moderna, compania americană care a anunțat vaccinul cu cea mai mare eficiență, și anume de de 94,5%, testată pe aproximativ 30.000 de persoane. Și poate fi stabil la temperaturile standard ale frigiderului (de la 2 până la 8 grade Celsius, timp de 30 de zile și poate fi păstrat până la 6 luni la -20 grade Celsius), conform Reuters. Uniunea Europeană a semnat pentru achiziția a 160 de milioane din acest vaccin, potrivit agenției de presă.
Atât Moderna, cât și Pfizer au solicitat autorizația de utilizare de urgență a Food and Drug Administration (FDA) din SUA pentru a începe vaccinarea, ambele au prețuri piperate și, deși există o diferență mare între temperaturile de stocare, acestea pot fi prohibitive pentru zonele rurale din țările sărace cu temperaturi ridicate, dar chiar și pentru zonele rurale din Europa (România!) fără acces la electricitate, mai ales în timpul verii. Pentru că, la cum se preconizează lucrurile, vaccinarea făcută la vară e chiar o prognoză optimistă. „Datorită modului de fabricație și a dificultăților de distribuție, este mai probabil – dacă sunt de ajutor – să ajute în țările bogate. Aceste soluții nu sunt pentru întreaga lume “, a spus Gates într-un interviu în WIRED.
Miliardarul a pariat însă pe companii care promit un vaccin mai accesibil, precum Johnson & Johnson, Novavax (cu vaccinuri în ultima fază de testare) și pe AstraZeneca, compania care, în colaborare cu Universitatea Oxford, a anunțat succesul unui vaccin ce împiedică apariția simptomelor de COVID la 70% dintre persoane, potrivit datelor unui studiu clinic efectuat la scară largă, conform BBC. Injecția este mult mai ieftină decât celelalte două alternative, și mai ușor de distribuit și de transportat către toate colțurile lumii, pentru că se poate păstra la temperatura frigiderului. Există și date interesante, care sugerează că perfecționarea dozajului ar putea mări protecția la 90%. Uniunea Europeană a semnat un contract de achiziție a cel puțin 300 de milioane de doze ale vaccinului dezvoltat de AstraZeneca și Universitatea Oxford.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Deși probabil nu va fi achiziționat de UE (cum probabil nu va fi nici vaccinul rusesc, din motive politice și diplomatice), și China a anunțat un vaccin eficient împotriva COVID-19, dezvoltat de Institutul de Biologie Medicală din cadrul Academiei Chineze de Științe Medicale, care s-a dovedit a fi sigur, în stadiile incipiente, conform jurnalului medical MedRxiv. Se spune că China ar fi inoculat sute de mii de muncitori și alte grupuri considerate cu risc ridicat și cu alte vaccinuri, chiar dacă studiile clinice nu au fost finalizate complet, ridicând semne de întrebare legate de siguranță și de etică în rândul experților. China are cel puțin patru vaccinuri experimentale în etapa finală a studiilor clinice.
Cine va fi vaccinat primul
Pentru că avem privilegiul să facem parte din Uniunea Europeană, avem acces la toate contractele și, implicit, la vaccinurile menționate cu achiziții, iar Uniunea va distribui în funcție de populația fiecărui stat. La noi în țară, coordonatorul companiei de vaccinare anti-COVID-19 este Valeriu Gheorghiță, de la Spitalul Militar din București. Și, conform Mediafax, România va beneficia de 1,2 milioane de doze de vaccin, care vor asigura imunizarea a 600.000 de persoane, pentru că va fi administrat în două doze.
Se pare că armata va juca un rol cheie în această campanie, pentru că vor fi necesare centre speciale de vaccinare, în special dacă vaccinul va cere condiții de păstrare de -80 grade Celsius. Și, tot din cauza acestei cerințe, Institutul Cantacuzino ar putea fi centrul principal de stocare a vaccinului, alături alte centre militare din țară, dar vor fi organizate și centre mobile pentru zonele rurale de pe teritoriul țării.
Însă, în condițiile în care țara noastră are aproximativ 20 de milioane de locuitori, cum se prioritizează vaccinarea, gratuită și voluntară? Încă nu avem o strategie oficială, însă Klaus Iohannis a declarat recent în cadrul unei conferințe de presă că: „Vaccinarea se va face etapizat și va începe cu anumite grupe de populație, stabilite pe criterii epidemiologice și medicale. Este vorba, într-o primă fază, de personalul medical, de cei aflați în grupele de risc, dar și de lucrătorii din sectoare esențiale precum educație, siguranță națională, transporturi, energie, furnizarea de apă și alimente”.
Iar la puțin timp după aceea, s-a dezvăluit că Ministerul Sănătății a trimis către toate ministerele o circulară cu antetul instituției prin care cere ca fiecare minister să înainteze o listă cu angajații care-și doresc să participe la campania de vaccinare (!). Conform aceluiași document, categoriile care vor avea prioritate în campania de vaccinare sunt: personalul medical și auxiliar din unitățile medicale publice și private; personalul care deservește activitățile esențiale din infrastructura critică (militarii, angajații Poștei, CFR etc); personalul din instituțiile aflate în subordinea ministerelor; persoanele peste 18 ani vulnerabile (vâstnici peste 65 de ani și cei cu boli cronice); și arată că populația generală va fi vaccinată în ultima etapă a campaniei. Conform UE, procentul populației ce trebuie imunizată în prima fază, după ce un vaccin va deveni disponibil, este de 40% – cu diferențe de la țară la țară, în funcție de structura demografică.
Dar, dacă luăm în considerare modul în care s-au desfășurat lucrurile în țara noastră în ultimii 30 de ani, e mai probabil ca cei 40% să fie un procent alcătuit din oameni influenți sau care lucrează în birouri în ministere decât din vânzătorii din supermarket sau curierii care intră în contact cu zeci de oameni în fiecare zi, și care au lucrat pe tot parcursul pandemiei. Ei fac parte din populația generală. În plus, în această ecuație, să nu uităm ponderea categoriei care refuză să se vaccineze din principiu, dar care poate să împrăștie virusul fără probleme.
Și eu fac parte din populația generală… De altfel, majoritatea oamenilor pe care îi cunosc se încadrează aici: nu au peste 60 de ani, nu au comorbidități, nu fac parte din infrastructura critică. Și, dacă luăm în calcul numărul modest de vaccinuri, dificultățile logistice ale distribuției și ale păstrării injecțiilor, sau faptul că majoritatea populației din zonele rurale are vârste înaintate, e posibil ca, chiar și după implementarea campaniei de vaccinare (dacă se face ca la carte), să cunoști foarte puține persoane care să fi beneficiat de injecție.
Oamenii care lucrează în birouri, care ies în oraș, care călătoresc și care întrețin forfota citadină sunt sănătoși, drept urmare, nu sunt o prioritate. Deci e foarte probabil ca noul normal, pe care suntem atât de furioși acum, cu restaurante închise, fără spectacole și concerte, fără agitație sau viață de noapte să devină, cu timpul, un… banal normal, consolidat în luni. Chiar ani.
Citește și:
O nouă abordare a pandemiei de coronavirus: decizii cu consecințe globale și informații insuficiente