În următoarele 5 minute vei afla:

– Cum ne-a influențat dominația romană comportamentul de zi cu zi.
– De ce procesul de vindecare nu trebuie să se rezume doar la rănile din copilărie.


Dacă ne întoarcem la strămoși, ne amintim că se spunea despre daci ca erau un popor cu voință puternică și minte ageră, viteji și cruzi, cu o credință de nezdruncinat în nemurirea sufletului. La vreme aceea, motivul nemuririi era considerat adeseori ca un element specific concepției religioase a geto-dacilor, una care i-ar fi deosebit de toate celelalte popoare ale antichității. S-a considerat a fi o doctrină promovată de Zalmoxis, a cărei esență ar fi credința în nemurirea sufletului. 

Creștinismul împărtășește ideea geto-dacica potrivit căreia viața va continua „dincolo”. Dar cum am ajuns de pornim de la încredere, curaj și încredere oarbă în ideea nemuririi, la neîncredere în forțele proprii și în ceilalți? Dacă tot vorbim de începuturi, istorie, rădăcini și de unde ni se trage această îndoială, gândul ne va purta la primul an de viață și la dobândirea conceptului de încredere. Însă, dincolo de copilăria noastră, suntem marcați și de mandatul transgenerațional și trebuie să luăm în calcul atât locul din care provenim, cât și în ce ne metramorfozăm.

Studii cromozomiale, la nivel de mitocondrie, ce folosesc PCR (polimerase chain reaction – reacția în lanț a polimerazei), pot determina originea maternă a unor mumii vechi de zeci și mii de ani. Când s-a publicat teoria evoluției speciei umane în funcție de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că „prima femeie” a apărut în sud-estul Africii. Următoarea descoperire a avut loc în nordul Egiptului, iar teoria genoamelor situează spațiul carpato-dunărean ca fiind locul de unde a început civilizația europeană. Când Europa era acoperita de o calotă de gheață, singura arie dezghețată era cea din Carpații de Jos. Teritoriul de astăzi al României a fost locuit începând cu paleoliticul superior, când popoarele aparținând culturii arheologice Aurignaciene au sosit în estul Europei din Orient: în Peștera cu oase au fost găsite astfel unele dintre cele mai vechi rămășițe ale oamenilor moderni. 

Iar tracii au fost cea mai veche și totodată cea mai numeroasa civilizație din zona Europei, cu peste 200 de triburi. În zona Olteniei s-a descoperit cea mai veche locuință: un bordei care datează din (18.000 ani î.d.H), la Peștera Coliboaia au fost descoperite cele mai vechi picturi rupestre din Europa (35.000 ani î.d.H), un pandantiv vechi de peste 20.000 de ani a fost descoperit la Piatra Neamț, cea mai veche activitate de minerit, cel mai vechi târnacop de miner descoperit vreodată, cea mai veche activitate metalurgică a aramei din lume (8.000 ani î.d.H).

Cum arătau geto-dacii?

Portretul fizic al geto-dacilor poate fi reconstituit în linii generale datorită unor relatări ale autorilor antici. Strabon spunea despre coralli, pe care-i considera ca fiind de origine tracică, că erau flavi, adică blonzi ori roșcați și cu ochi albaștri, iar Galenus afirma despre traci și sciți că aveau pielea albă și curată, și că purtau plete și barbă. Acro scria: „Geții sunt zdraveni și aspri din cauza regiunii friguroase în care locuiesc.” 

Interacțiunea cu alte popoare a dus la apariția unor atribute psihologice diverse

Autodisciplina nu este bine dezvoltată la noi, iar acest lucru a fost moștenit de la slavi, dar asta nu înseamnă că nu avem capacitatea de a ne automotiva. Spre exemplu, romanii aveau tendința de a lăsa lucrurile pe ultimele zile, dar apoi demonstrau că pot lucra cu o investiție mare de efort, pentru a termina totul la timp. Cu toate astea, romanii nu erau leneși în muncă, cum argumentau unii autori străini, ci ritmul aparent mai leneș era legat de tipul de muncă practicată de romani, mai mult legat de agricultură și păstorit decât de meșteșug. 

Tot de la romani se consideră că moștenim și scepticismul radical (de exemplu, suntem inferiori altora și nimic din ce este românesc nu este bun), numit astăzi complexul de inferioritate, dar și grandomania (de exemplu, tot ceea ce facem noi este special, chiar daca nu este recunoscut de alții, din cauza invidiei), numită astăzi complexul de superioritate

Scepticismul ne face toleranți, iar grandomania ne face să exageram lucrurile. Inteligența lucidă nu permite credinței religioase să ajungă la esență, ci o menține într-o formulă practică, adesea derivată din frică și superstiție.

Impactul dominației romanilor asupra noastră

Romanii aveau o fire violentă, dar dominată de o voință puternică, organizată, cu un caracter egoist și aspru. Inteligența romanilor era practică și generatoare de satiră. Romanii aveau un spirit de disciplină și o religiozitate formală, și nu de înțelegere metafizică (de aici lipsa fanatismului religios și înclinația spre superstiție). Cu timpul, năvălirile barbare au amplificat mai ales viclenia și egoismul roman, atenuând celelalte trăsături. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Preocuparea pentru binele altora nu depășește zona familiei

Alt lucru moștenit de la romani este faptul că, din cauza regresiei constante în stadiul de supraviețuire, aria de interes și preocuparea pentru binele altora nu depășește zona familiei și poate ajunge doar până la persoanele pe care le cunoștem. Dacă totuși românii acordă ajutor în afara cercului lor familial, mentalitatea este că trebuie să aibă și ei ceva de câștigat din asta.

Ce am mai moștenit de la slavi?

Slavii sunt descriși ca fiind extrem de adaptabili (adoptând cu ușurință practici împrumutate de la alte neamuri), greu de organizat (se simt confortabil în haos), cu o voință impulsivă, inteligenți, superstițioși (chiar creduli). Erau considerați emoționali, sociabili și se observase că se entuziasmează ușor și nu duc lucrurile până la capăt. Toate aceste caracteristici pare că le-am preluat și noi de-a lungul timpului.

Cine suntem noi?

Destinul nostru, prin contractul narcisc și mandatul primit, ne ajută să înțelegem cine suntem noi. Din copilărie, ne însușim anumite viziuni și credințe cu privire la cum ar trebui să fim, ce se așteaptă de la noi și cine sunt cei de lângă noi. Iar mai apoi, dacă nu găsim răgazul psihic și fizic necesar pentru a analiza veridicitatea acelor lentile mentale prin care ne uităm spre interior și exterior, totul va funcționa ca într-un spectacol de teatru. Întreaga viață se vor juca la nesfârșit aceleași scene, repetând la infinit aceleași modele, în baza unui scenariu predefinit. 

În ciuda faptului că actorii se mai schimbă, aceștia intră necontenit în pielea acelorași caractere și dispun de același unic repertoriu de acțiuni. 

Pentru a crea o schimbare, este necesar să ne adunam curajul de a parcurge drumul pre autocunoaștere, dincolo de copilăria noastră.

Citește și:

Cum ne afectează și azi catastrofa psihologică cauzată de comunism

Ce e trauma transgenerațională?

Author(s)

  • Alina Iliescu

    personality profiler și psihoterapeut

    Lucrează în domeniu de peste 15 ani cu adulți, adolescenți, copii, familii, cupluri, grupuri și instituții. Ședințele de psihoterapie se desfășoară în cabinet și în mediul online, în limba română sau engleză. Specializări: prima în psihanaliza copilului și adolescentului, a doua în psihanaliza cuplului, a treia în consiliere și psihoterapie psihanalitică pentru adulți, a patra în psihanaliza familiei, a grupului și a instituțiilor, iar ultima în psihodramă. Mai multe detalii pe alinailiescu.com.